CSM – aviz favorabil pentru „desființarea” SIIJ. Cătălin Predoiu: Să închidem discuția

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat pozitiv, vineri, proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ). Proiectul elaborat de Ministerul Justiției menține structura, dar într-o altă formă decât cea actuală.

Proiectul prevede preluarea competenţele SIIJ de o structură inspirată din modelul Parchetului European, conform prezentării ministrului Cătălin Predoiu, cu 12 procurori la centru şi 30 în teritoriu.

În total, 42 de procurori vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa SIIJ, iar înaintea guvernării PSD-ALDE erau în competența parchetelor specializate.

Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de plenul CSM: cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM, din cadrul Secţiei de Urmărire Penală din Parchetul General, iar cei 30 de procurori din Curţile de apel vor selectaţi şi desemnaţi de plenul CSM din cadrul Parchetelor de pe lângă Curţile de apel.

Procurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului CSM de către procurorul general, iar procurorii de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel, de către prim-procurorii acestor structuri. 

Principalele prevederi ale proiectului:

• ”Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit art. 3, care continuă soluţionarea acestora”.

• Cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente potrivit.

• ”Soluţiile de clasare, de renunţare la urmărirea penală şi de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secţiei, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiinţării Secţiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

• ”Căile de atac declarate de Secţie pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”..

• ”Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei”.

Controversele

Proiectul este criticat de asociații ale societății civile, dar și de organizații ale magistraților, întrucât nu respectă avizele și recomandările Comisiei Europene și pe cele ale Comisiei de la Veneția, care au cerut eliminarea acestei structuri, întrucât nu oferă suficiente garanții pentru independența magistraților, ci are potențial de instrument politic.

Coaliția guvernamentală se opune însă dizolvării SIIJ și dorește păstrarea acesteia sub o altă formă.

În ședința de vineri, judecătorul Mihai Bălan, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a acuzat că proiectul trimis spre avizare de către ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, conține o eroare materială: deși se numește proiect de desființarea SIIJ, el prevede reorganizarea acestei controversate secții.Existența acestei structuri paralele de investigare a magistraţilor, a acuzat vineri judecătorul Bălan, consfinţeşte „inexistenţa statului de drept în România”, relatează Agerpres.

Declarațiile făcute de Mihai Bălan în plenul ședinței de vineri a CSM, în care se dezbate avizul pentru proiectul de desființare a SIIJ:

• „Acest proiect de lege conţine, din punctul meu de vedere, o eroare materială, dar care eroare, o dată corectată, ar da o cu totul altă semnificaţie proiectului. La articolul 1, la data intrării în vigoare a prezentei legi, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţiei se desfiinţează, spune proiectul de lege, eroare este ‘se desfiinţează’, de fapt este ‘se reorganizează'”.

• „Comisia de la Veneţia şi toate organismele internaţionale care s-au opus de la început înfiinţării acestei secţii ne-au spus constant şi ferm: desfiinţaţi această structură, nu este necesară, creează cel puţin la nivelul aparenţelor o presiune la adresa magistraţilor şi redaţi competenţa celorlalte organe care au fost şi înainte. De ce spun şi de ce au spus ei acest lucru? Pentru că, în opinia întregii Europe şi a tuturor magistraţilor din ţara asta, un stat de drept presupune nişte instituţii care funcţionează corect şi în mod egal pentru toată lumea. Prin acest proiect de lege (…), prin crearea unei structuri paralele de investigare a magistraţilor în materie penală, de fapt se consfinţeşte inexistenţa statului de drept în România”.

• „Verifică toate actele emise de procurori în ţara asta şi spun aşa: pentru că nu avem încredere cum funcţionează şi cum vor funcţiona în viitor, noi ne-am gândit ca măcar pentru o parte din populaţia acestei ţări, privilegiată pentru că putem să discutăm despre propriile noastre legi, ceea ce alţii nu pot să facă în ţara asta, vom crea o structură specială, cu procurori aleşi chiar de ei, care să îi ancheteze”.

Cum explică ministrul Cătălin Predoiu forma actuală a proiectului de lege, pe acre a refuzat să-l modifice:

• “Nu pot fi de acord că se reînfinţează SIIJ-ul. Îl desfiinţăm cu adevărat pentru că este vorba de o structură care îşi încetează activitatea. E cu totul alt sistem, este o nouă structură, mai mare, mai mică, altfel organizată. E altceva. Că nu este într-adevăr transferul competenţelor la unităţile specializate, e adevărat”.

• “A mai fost configurat în faţa dumneavoastră, a plecat cu aviz negativ, consecinţa a fost blocarea în Parlament până în ziua de azi. Dacă alergăm după toţi aceşti iepuri, nu mai prindem niciunul. Şi atunci eu, iniţiator, trebuie să am în vedere cărei realităţi mă adresez cu proiectul meu. Dacă nu mă adresez acestei realităţi nu mai plec cu aviz de la dumneavoastră niciodată. Trebuie să optez pentru nişte obiective şi am optat pentru obiectivul principal. (…) Dacă şi ei acceptă acest lucru atunci găsim o cale şi asta e calea pe care am găsit-o de a atinge obiectivul principal, altfel vom rămâne blocaţi aşteptând un miracol, miracolul înseamnând ca brusc, într-o zi, toată lumea să fie de acord cu toate cele spuse de dumneavoastră astăzi aici în contradictoriu. Vă rog să mă scuzaţi, dar nu cred în miracole de genul ăsta”.

• “Dincolo de aspecte tehnice şi punctuale am extras şi nişte concluzii într-un limbaj mai puţin academic, colocvial şi îmi cer scuze pentru asta şi vă citesc câteva: SIIJ nu e bun, DNA nu e bun, DNA e bun, vrem desfiinţarea SIIJ, nu vrem desfiinţarea SIIJ, nu e bine că plenul numeşte procurori, nu avem încredere în procurorii care vor decide ce şi cum în aceste proceduri, vrem să fim garantul independenţei, dar să nu-i controlăm independenţa. Cum aş putea eu să redactez un proiect de lege care să fie votat unanim de către Consiliu? Imposibil. Şi atunci dintr-o pleiadă de obiective pe care le ai la dispoziţie îţi selectezi pe cele esenţiale şi esenţialul şi pentru Executiv şi pentru legislativ, şi pentru sistem şi în mod particular pentru CSM, esenţialul este să demonstrăm maturitate, depăşim acest moment şi să închidem această discuţie care altfel va bloca în loc sistemul judiciar ani de zile, cum deja s-a demonstrat, patru ani. Nu e în optica mea să mai zăbovim nici măcar o zi, cu tot respectul pentru tot ce aţi spus, vă cer votul pentru acest proiect”.