OMV Petrom (SNP) și-a stabilit țintele strategice pentru a ajunge la emisii nete zero de CO2 în 2050. Mizează pe gazele naturale în tranziția energetică, mai ales pe cele ale zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră.
Poziția celei mai mari companii energetice private românești este aceeași cu poziția României, care susține rolul gazelor naturale de punte în tranziția energetică, deși Comisia Europeană nu are aceeași opțiune: nici fondurile europene, nici creditele Băncii Europene de Investiții și nici ale berd nu mai pot fi folosite pentru investiții în domeniul gazelor naturale.
Pentru a obține finanțare europeană pentru proiecte de gaze, prin planul său național de rederesare și reziliență (PNRR), România a trebuit să propună proiecte de rețele care pot fi folosite și la transportul amestecurilor de gaze cu hidrogen.
Între tranziția energetică și exploatarea gazelor din Marea Neagră
„Ambiția strategică a OMV Petrom (SNP) pentru 2030 este de a fi lider în tranziția energetică a Europei de Sud-Est, valorificând oportunitățile din piețele noastre emergente”, spune strategia companiei.
Documentul prevede realizarea de capacități de energie fotovoltaică de 1.000 MW, sau de 10% din capacitatea solară estimată pentru România.
Compania vrea să aibă cea mai mare rețea de încărcare a vehiculelor electrice din „regiunea sa operațională” (România, R. Moldova, Bulgaria și Serbia).
Strategia mai menționează și „oportunitățile în captarea și stocarea carbonului, precum și în hidrogen”, pentru care se rezervă mai mult de jumătate din cheltuielile de capital (CAPEX) destinate liniilor de afaceri cu emisii de carbon scăzute sau zero.
Pe de altă parte, „ponderea gazului natural în mixul de producție de hidrocarburi al companiei va crește până la aproximativ 70%, ținând cont de rolul esențial al gazelor naturale de combustibil de tranziție în mixul energetic din România”, spune documentul citat.
OMV Petrom (SNP) se așteaptă la o creștere cu 10% până în 2030 a cererii de gaze naturale în România față de 2019. Cererea ar urma să se diminueze cu numai 10% până în 2040.
Oferta trebuie să sporească pe seama proiectului Neptun Deep din zona comercială românească a Mării Negre, care „este cel mai important proiect strategic al companiei. Sub rezerva deciziei finale de investiție în 2022/2023, prima producție de gaze e așteptată aproximativ patru ani mai târziu”, potrivit strategiei SNP.
„Rezerva” se referă, mai precis, la modificarea Legii Offshore, care a fost considerată inacceptabilă și a făcut pe ExxonMobil, partenera OMV Petrom, să renunțe la proiect.
OMV Petrom mai dorește producție de gaze de la alte două proiecte în Marea Neagră, blocul offshore Han Asparuh din Bulgaria și blocul II offshore din Georgia.
„Furnizorul preferat în tranzația energetică”: 50 mld. m3 de gaze din Neptun Deep
„Estimarea actuală a companiei în ceea ce privește resursele recuperabile (din Neptun Deep) este de aproximativ 50 miliarde metri cubi, iar valoarea investițiilor este de așteptat să fie mai mică de 2 miliarde euro”, spune strategia SNP.
Se mai precizează că „producția la platou este estimată la aproximativ 70 mii barili echivalent țiței pe zi net pentru OMV Petrom”.
OMV Petrom urmează să fie parteneră cu Romgaz (SNG), după ce aceasta va finaliza tranzacția de preluare a participației ExxonMobil la concesiune.
Astfel, „în gaze și energie, compania aspiră să devină furnizorul preferat pentru clienți în tranziția lor energetică, crescând în același timp dincolo de gazele naturale din producție proprie și extinzându-și prezența pe piață, inclusiv la nivel regional”. Vânzările totale de gaze vor fi de aproximativ 70 TWh până în 2030.
În producția de electricitate, investițiile în regenerabile „vor duce la o creștere a vânzărilor de energie verde la mai mult de 20% din vânzările totale de energie electrică până la sfârșitul deceniului”.
Trebuie amintit faptul că Petrom folosește gazele în cea mai modernă electrocentrală a țării și singura construită după 1990.
„Optimizarea activităților tradiționale”
Pe de altă parte, strategia privind cealaltă linie de afaceri principală, petrolul și carburanții îmbină parcimonia și optimizarea cheltuielilor („concentrarea pe cel mai profitabil baril”), cu dezvoltarea capcităților de biocombustibili.
Capacitățile de producție de biocombustibili vor consuma aproximativ o treime din cele 3,7 miliarde de euro (CAPEX) de investit în afacerile cu emisii scăzute de carbon sau zero.
„Compania intenționează să depășească 15% biocombustibil din producția totală de combustibil în 2030, cu 150.000 tone pe an etanol celulozic din paie și 450.000 tone pe an de combustibil durabil pentru aviație și motorină din surse regenerabile”, potrivit strategiei OMV Petrom (SNP).
Circa 95% din perimetrele petroliere pe care SNP și le va păstra urmează să aibă cashflow pozitiv de 30 de dolari / baril, până în 2030.
Compania va investi în extracția petrolului astfel încât să rata de recuperare să urce cu 5 – 10% pentru anumite perimetre, iar rata declinului anual să fie de doar 3% până în 2025, la câmpurile care mai sunt păstrate în portofoliu.
Urmărește-ne pe Google News
