5 decembrie, 2021

Premierul și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) vor deține principalele roluri în procesul de monitorizare și punere în aplicare a PNRR, conform proiectului de OUG ce stabileşte cadrul instituţional şi financiar general pentru gestionarea fondurilor europene alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Impactul macroeconomic al absorbţiei fondurilor din PNRR a fost calculat prin simularea a trei scenarii ipotetice și în toate cele treivariante s-a luat în calcul o împărţire a cheltuielilor de capital şi a celor curente într-o proporţie aproximativă de 3:1.

Scenariile:

absorbţia integrală a granturilor şi a împrumuturilor (utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 şi 75% în 2025-2026)

absorbţia integrală a granturilor şi parţială a împrumuturilor (utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 şi utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026)

absorbţia integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor.

Instituțiile care vor coordona implementarea PNRR:

prim-ministrul, în calitate de coordonator al procesului de negociere pentru aprobarea/modificarea PNRR, precum și în calitate de președinte al Comitetului interministerial de coordonare a PNRR

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care va îndeplini rolul de coordonator național și punct unic de contact în relația cu Comisia Europeană, responsabil cu monitorizarea și punerea în aplicare a PNRR, precum și rolul de vicepreședinte al Comitetului Interministerial de Coordonare, prin ministrul investițiilor și proiectelor europene, asigurând inclusiv secretariatul tehnic al comitetului, prin structura de specialitate organizată la nivelul acestuia

Comitetul interministerial de coordonare.

Rezultatele estimate ale PNRR:

„Datorită investiţiilor şi reformelor din PNRR, pe lângă recuperarea post-pandemie mai rapidă se va genera suplimentar un număr de circa 127 mii locuri de muncă în intervalul 2021-2026. Rata şomajului va scădea de la 4,8% în 2021 la aproximativ 2,8% în 2026, sub rata estimată în scenariul fără PNRR, respectiv 3%. Efectul asupra pieţei muncii va fi pozitiv şi în scenariile 2 şi 3”, se arată în nota de fundamentare.

Cel mai mare impact al reformelor şi investiţiilor PNRR asupra PIB este preconizat pentru anii 2025 şi 2026. Astfel, reformele şi investiţiile aferente priorităţii Transport Sustenabil vor contribui în anii 2025 şi 2026 cu aproximativ 1,2% şi respectiv 1,3%, urmate de România Educată cu 0,6% şi 0,7%, de prioritatea Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare aferente cu aproximativ 0,4% şi de Sistemul de management al apei care va contribui cu circa 0,3%.

Principalele prevederi referitoare la mecanismul de implementare

Principalele instituţii/organisme cu atribuţii în coordonarea/gestionarea PNRR, respectiv Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor, Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR, Comitetul Interministerial pentru Achiziţii Publice, instituţiile responsabile de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor stabilite în cadrul PNRR, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenţei, Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, Agenţia Naţională de Integritate, Departamentul de Luptă Antifraudă, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European/Direcţia Naţională Anticorupţie (EPPO/DNA).

Angajamentele juridice ce vor fi încheiate în cadrul PNRR, după semnarea acordului privind contribuţia financiară şi a acordului de împrumut, respectiv după aprobarea acestuia din urmă prin act normativ: acorduri de finanţare între MIPE şi coordonatorii de reforme/investiţii; contracte de finanţare între coordonatorii de reforme/investiţii şi beneficiari; decizii de finanţare pentru structurile interne ale coordonatorilor de reforme/investiţii, care sunt desemnate să implementeze anumite reforme/investiţii.

Mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR are la bază principiul planificării bugetare. Astfel, în bugetul de stat, prin bugetele coordonatorilor de reforme, se vor cuprinde sumele reprezentând fonduri europene (alocate prin PNRR), finanţarea publică naţională (sumele necesare realizării unor reforme/investiţii, care nu beneficiază de alocare în cadrul PNRR, dar sunt necesare atingerii jaloanelor şi ţintelor) şi TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii de drept public şi sumele reprezentând fonduri europene şi TVA nedeductibilă pentru entităţi de drept privat, iar coordonatorii de reforme/investiţii comunică, trimestrial, către MF şi MIPE, necesarul de sume pentru reformele/investiţiile finanţate în cadrul Planului naţional de redresare şi rezilienţă.

În primele 15 zile lucrătoare de la finele fiecărui trimestru, Ministerul Finanţelor va primi centralizat solicitările de fonduri, de la coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, pentru toţi beneficiarii indiferent de modalitatea de finanţare şi subordonare a acestora, în vederea distribuirii sumelor efectiv utilizate în trimestrul anterior aferente asistenţei financiare nerambursabile/rambursabile.