Aproape două treimi dintre români consideră că un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit pentru a ocupa o funcție publică, relevă un sondaj de opinie făcut public marți de Institutul Român de Evaluare și Strategie (IRES).
Conform sondajului realizat în luna august, credincioșii români sunt convinși de existența recompensei divine și mai puțin de cea a predepsei. 1 român din 10 nu regretă nimic din ceea ce au făcut, iar pentru aproape o treime dintre respondenți regretele apar foarte rar.
Un sfert dintre respondenţi (24%) regretă des şi foarte des anumite lucruri pe care le-au făcut. 88% dintre responenți au declarat, totuși, că ei cred în păcat.
Dacă în rai cred 76%, în iad cred doar 61% dintre participanţii la studiu, arată sondajul IRES.
De asemenea, majoritatea covârșitoare a respondenților la sondaj, 96%, au declarat că ei cred în Dumnezeu, însă în existența diavolului cred doar 54%.
Credința în Dumnezeu se manifestă mai pregnant la persoanele între 36 şi 50 de ani şi la femei. De altfel, doar 59% dintre respondenți consideră că problemele tinerilor îşi pot găsi răspunsuri în Biserică.
(Descarca de AICI studiul IRES privind religia)
Ce vor românii de la Biserică
Printre temele pe care trebuie să le abordeze Biserica, primele locuri sunt ocupate de infidelitate (75%) şi de problemele lumii a treia (75%), urmate de discriminarea rasială (74%), ecologia şi problemele de mediu (70%), avortul (67%), dezarmarea nucleară (62%), eutanasia (60%), şomajul (59%) sau homosexualitatea (50%).
În schimb, politica şi politicile guvernamentale sunt printre temele care au întrunit cele mai puţine opţiuni din partea respondenţilor ca fiind printre cele abordate de Biserică, mai relevă sondajul IRES.
Conform cercetării, rolul religiei în viitor este privit împărţit: puţin sub 30% consideră că rolul acesteia va fi mai important, 36% cred că rolul religiei va fi acelaşi, în timp ce 32% cred că rolul acesteia va scădea.
Sondajul IRES a fost realizat pe un eșantion de 1.370 indivizi de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel national. Institutul își asumă o eroare maximă tolerată de ± 2,7%.