UE și-a atins obiectivul fixat în lupta cu pandemia de Covid-19: marți, 31 august, 70% din adulții blocului comunitar erau imunizați cu schema completă de vaccin anti-Covid, a anunțat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Această țintă a fost atinsă în pofida faptului că există state membre în care campaniile naționale au rămas mult în urma pragurilor de etapă stabilite.
Printre aceste țări se numără și România, unde au fost imunizați unde au fost vaccinați complet sub 35% % din adulți, iar autoritățile speră să ajungă la un procent de 45% până la sfârșitul anului.
În total, peste 256 de milioane de adulți din UE au în prezent o schemă completă de vaccinare.
România, la jumătatea țintei – 5,1 milioane persoane vaccinate, în loc de 10,4 milioane
Până la 31 august, România vaccinase împotriva Covid-19, cu schemă completă, doar 5,1 milioane de persoane (aproximativ 34%), în loc de 10,4 milioane persoane, cât reprezintă 70% din adulții rezidenți ai țării.
Acest total de cinci milioane de români vaccinați a fost realizat și cu ajutorul adolescenților peste 12 ani vaccinați, în condițiile în care România a fost prima țară din UE ce a a trecut la imunizarea categoriei de vârstă 12 – 16 ani, pentru a acoperi o mică parte din adulții ce refuză serurile.
Suntem așadar, în continuare, pe penultimul loc din clasamentul UE al vaccinării, cu aproape 27% din întreaga populație (nu doar cea adultă) vaccinată complet, conform ultimelor informații ale Our World in Data, afiliat Universității Oxford:
Dacă ritmul de vaccinare din România se păstrează, adică va coborî în ritmul actual, autoritățile se tem că nu se va atinge 45% din populația adultă complet vaccinată la sfârșitul anului.
Estimarea apare în nota de fundamentare a OUG prin care s-au stabilit câteva stimulente ce ar trebui să urce rata: tichete de masă pentru persoanele care se vor vaccina de acum înainte și posibilitatea de participare la loteria vaccinării pentru toți cei care au schema completă de imunizare.
Efortul financiar pentru a urca rata vaccinării este de 40 de milioane de lei, anul acesta, doar prin cele două măsuri.
Gestionarii eșecului campaniei din România
România este singura țară din UE unde ministrul Sănătății nu este implicat în campania națională de imunizare anti-Covid.
Valeriu Gheorghiță este președintele, iar Andrei Baciu este vicepreședinte al Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea (CNCAV), o structură ai cărei membri nu au fost dezvăluiți de guvernanți și care se află în directa subordonare a premierului.
Această separare a atribuțiilor, cu numirea la vârful campaniei a unui angajat al Ministerului Apărării, a dus la unul dintre primele mari conflicte apărute în coaliție. În ianuarie, fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu critica dur strategia de vaccinare, care a permis centre de vaccinare cu circuit închis, pentru angajații din anumite instituții.
România s-a situat în top 6 state UE ca performanță a vaccinării până în martie (când s-au vaccinat cadrele medicale de pe frontul Covid și „specialii” – politicieni, forțele de ordine și de securitate etc).
Când a fost lansată platforma electronică de programare, autoritățile s-au bazat exclusiv pe listele de așteptare și au amânat aplicarea măsurilor pentru rural și urbanul mic:
asta într-o țară care figurează – și figura și atunci – la coada clasamentului în ce privește utilizarea platformelor online în relația cu autoritățile – fapt ce ar fi presupus declanșarea concomitentă a campaniei de vaccinare pe plaforma online cu cea de vaccinare ”din ușă în ușă”, dat fiind că peste jumătate din populație nu folosește internetul.
Abia în aprilie, când dozele accesibile imediat au depășit numărul de persoane în așteptare pe liste, guvernanții au început să se concentreze pe rural, unde locuiește circa 46% din populația României și există două probleme, cunoscute încă de la demararea campaniei naționale de imunizare anti-Covid: rata mică de acceptanță, cu aproximativ 9 puncte procentuale sub cea din urban, și lipsa centrelor de vaccinare.
Ursula von der Leyen: Imunizarea trebuie să continuie
Strategia de achiziție a serurilor și de imunizare a UE, criticată dur la începutul campaniei, s-a dovedit un succes, dar imunizarea trebui să continue, la fel ca și ajutarea țărilor ce nu dispun de dozele necesare pentru a stopa pandemia, a declarat marți Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene:
Vaccinarea completă a 70 % dintre adulții din UE deja din luna august este o mare realizare.
Strategia UE de a avansa împreună dă rezultate și poziționează Europa în avangarda luptei mondiale împotriva COVID-19.
Însă pandemia nu s-a încheiat. Este nevoie să facem mai mult. Îi îndemn pe toți cei care pot fi vaccinați să se vaccineze.
În plus, trebuie să ajutăm și restul lumii să se vaccineze. Europa va continua să își sprijine partenerii în acest efort, în special țările cu venituri mici și medii.
Noile variante ale virusului SARS-C-V-2, mai agresive și adaptate la organisme cu imunitate ridicate fac necesară continuarea vaccinărilor și asigurarea serurilor necesare, inclusiv a celor vaccinuri adaptate, și în anii următori.
De aceea, Comisia a semnat la 20 mai un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru livrarea a 1,8 miliarde de doze de vaccinuri între sfârșitul anului curent și 2023.
De asemenea, și-a exercitat opțiunea pentru 150 de milioane de doze din al doilea contract cu Moderna.
Statele membre au posibilitatea să revândă sau să doneze doze țărilor care au nevoie de ele, din afara UE sau prin intermediul mecanismului COVAX, contribuind la un acces global și echitabil la vaccin în întreaga lume, precizează executivul Uniunii.
Care este rata necesară pentru revenirea la viața normală, în opinia opinia celor mai renumite institute din UE
Studiile realizate de Institutul Pasteur din Franța și deInstitutul german Robert Koch arată însă că, pentru atingerea imunității colective și revenirea la „viața normală” este nevoie de procente mult mai mari din populație vaccinată, în contextul succederii diferitelor tulpini de coronavirus, tot mai agresive.
Imunitatea colectivă este atinsă normal la peste 70% din întreaga populație vaccinată, dar în cazul Covid-19, ținta a fost stabilită inițial la 70% din adulți, întrucât abia în vara aceasta a fost autorizată folosirea serurilor la copiii peste 12 ani.
Institutul Pasteur susține că este nevoie de imunizarea prin vaccinare a peste 90% din populație, iar Robert Koch spune că ținta ar trebui să fie de 85% din populația între 12 și 59 de ani și de 90% în rândul persoanelor peste 90 d eani, pentru a nu asista în toamnă și iarnă la o revenire în forță a cazurilor de Covid-19.
Vaccinarea anti-Covid la nivel global:
- 39,4% din populația globului a fost inoculată cu cel puțin o doză de vaccin
- au fost administrate 5,29 miliarde de doze
- ritmul a ajuns la 40,76 de milioane de doze inoculate zilnic
- doar 1,7% din populația țărilor cu venituri mici au primit cel puțin o doză
Un răspuns
In Ro sunt alte preocupari.
Cațu vrea Presedinte la PNL.
Presedintele care a creat Coalitia toxica de guvernat Romania are dureri la başcă.
Celalti clovni poplitici au interese diferite 8dentice.
Nu i-a interesat vaccinarea!
Niciodata!
Nu i-au interesat autostrazile si nfrastructura Romaniei!
Cascavalul a contat si conteaza pentru acesti milogi!