Studiu de caz – Comerțul cu Ungaria: cu ce ne produce vecinul nostru cel mai mare deficit comercial

Cel mai mare deficit comercial față de o țară europeană și al doilea la nivel mondial după cel cu China, a fost înregistrat anul trecut de România cu vecina sa de la vest, Ungaria.
Potrivit datelor detaliate pe categorii de mărfuri publicate de INS, avem mai multe minusuri îngrijorătoare pe plan bilateral, concentrate pe anumite produse.

Deși a avut un PIB de nici două treimi din PIB-ul nostru (217,8 miliarde euro noi,  și 135,5 miliarde euro în prețuri curente ei – valori oferite de Eurostat), Ungaria a reușit să obțină un plus din schimburile bilaterale de mărfuri cu România de aproape 2,8 miliarde euro. Ceea ce echivalează cu peste 2% din PIB-ul maghiar sau 1,3% din PIB-ul românesc și ar trebui să ridice o problemă importantă de competitivitate.

Datele publicate în buletinul de comerț internațional arată unde sunt localizate deficitele în structura livrărilor de mărfuri pe categorii și la care produse avem cel mai mic grad de acoperire al importurilor pe baza exporturilor efectuate.
Doar șase categorii de mărfuri aflate în Top 8 pe relația cu Ungaria adună un plus de peste 2 miliarde de euro în favoarea ei și produc împreună trei sferturi din deficitul comercial cu această țară.

De remarcat faptul că România nu reușește să obțină decât un singur și relativ mic excedent în același Top 8, și anume la schimburile de autovehicule, unde gradul de acoperire este de doar 104%. De altfel, puțină lume conștientizează că dezvoltarea Ungariei pe acest segment a fost peste cea a României, astfel încât producția lor a ajuns cu circa 60% mai mare decât a noastră.

Podiumul deficitelor sectoriale produse României pe tipuri de produse conform nomenclatorului combinat utilizat la nivel internațional este ocupat, ATENȚIE, de produsele farmaceutice (-460,3 milioane euro, unde stăm foarte slab și la gradul de acoperire, de doar 13%), aparatele electrice și electronicele (-453,3 milioane lei) și de combustibili plus uleiuri minerale (-395,7 milioan lei).

(Citiți și:”România – cu cel mai mare deficit comercial din regiune: modelul duce spre o ajustare a nivelului de trai”)

Aceste grupe de mărfuri sunt concurate de rezultatul cumulat pe zona agricolă, unde cerealele și carnea plus produsele de origine animală cumulează peste 565 milioane euro în minus pentru România, fără a exista o motivație în condițiile pedo-climatice actuale care să justifice acest rezultat, în afară de evoluția net diferită a productivității muncii în agricultură.

Suprinzător pentru tradiția pe care ar fi trebuit să o continuăm, formată în anii socialismului pe baza unor capacități de producție care au fost în mare parte abandonate, grupa mare de produse chimice (notată cu VI în nomenclatorul combinat) a cumulat un deficit de 684,4 milioane euro, situația fiind destul de problematică în întregul nomenclator, inclusiv la categoria de produse diverse (34,8 milioane euro la export dar 78,5 milioane euro la import).

De remarcat și contraperformanța de a importa în cantități semnificative din Ungaria, deloc recunoscută pentru pădurile sale, până și hârtie și articole din hârtie. Capitol la care avem un grad de acoperire de doar 48%, rezultat din livrări de 41,7 milioane euro și intrări de 86,9 milioane euro.