Moody’s pune lupa pe ECE: Particularitățile României în procesul revenirii economice – ECE, mai rezilientă în fața crizei COVID-19 și va avea o revenire mai robustă decât zona euro

Perspectivele economice pe termen mediu rămân solide, Europa Centrală și de Est (ECE) fiind mai puțin expusă decât statele din zona euro la riscul de a înregistra efecte negative de durată ca urmare a pandemiei, beneficiind totodată de o creștere a finanțărilor europene, reiese dintr-un raport al agenției de rating Moody’s.

România, deși împarte o serie de atuuri cu statele din regiune, se confruntă cu o serie de vulnerabilități, majoritatea survenind ca urmare a poziției fiscale proaste cu care a intrat în recesiune.

Deficitul bugetar din România va fi în acest an cel mai mare din regiune, în contextul în care pachetul de măsuri implementat de Guvernul de la București pentru combaterea efectelor pandemiei a fost cel mai ”modest” din ECE. Povara datoriei publice va crește în România, în vreme ce în regiune se va stabiliza.

De asemenea, România a fost singurul stat din ECE care a avut parte de o decizie negativă de rating în 2020.

Economiile din ECE, mai robuste și reziliente în fața crizei COVID

Economiștii Moody’s anticipează că economia regiunii s-a contractat cu 5,1% din PIB în 2020 și va înregistra o revenire de 4,1% din PIB în 2021. După 2021, specialiștii sunt de părere că economia regiunii va avea un ritm de creștere superior celui din zona euro, fiind mai robustă și rezilientă la impactul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Estimările cu privire la impactul crizei asupra regiunii variază de la contracții de mai puțin de 4% din PIB în 2020 în Polonia și până la 8% din PIB în Bulgaria, Cehia și Croația. După o revenire puternică în trimestrul al treilea al anului trecut, majoritatea statelor din regiune au înregistrat scăderi ale PIB-ului în ultimul trimestru, ca urmare a întăririi restricțiilor din cauza creșterii numărului de cazuri de COVID-19. Deși acestea vor continua să afecteze și rezultatele din primul semestru al acestui an, economiștii Moody’s se așteaptă la o revenire puternică a regiunii pe fondul creșterii consumului privat și a cererii externe. Politicile monetare ale BCE și ale băncilor naționale vor sprijini această revenire.

”Toate statale din regiune, cu excepția Croației, Cehiei și Sloveniei ar trebuit să revină la un nivel al PIB-ului nominal similar celui din 2019 până la sfârșitul acestui an”, se arată în raport.

”Economiile din ECE au avut un ritm mediu de creștere de 4,1% pe an în cei patru ani de dinainte de criză, față de o medie de 1,9% în zona euro, iar multe state sunt semnificativ mai puțin dependente decât partenerii din zona euro de sectoare puternic expuse la efectele pandemiei, cum ar fi turismul”, notează economiștii.

Excepția clară este Croația, unde turismul reprezintă un sfert din PIB. În România, spre exemplu, turismul reprezintă circa 5,9% din economie, al doilea cel mai redus nivel din regiune și cu peste trei puncte procentuale din PIB sub media din zona euro.

Industria reprezintă circa 25% din valoarea adăugată brută (VAB) produsă de regiune, comparativ cu 19% în zona euro. Industria a avut, în ambele regiuni, cea mai slabă performanță la debutul pandemiei, în trimestrul al doilea din 2020, în ECE contracția fiind de 16% an la an.

Cu toate acestea, a fost unul dintre sectoarele cu cele mai bune performanțe în al treilea trimestru – VAB a scăzut cu doar 1,8% an la an în Europa Centrală și de Est – deoarece procesele de producție au fost adaptate pandemiei, lanțurile de aprovizionare și-au reluat buna funcționare și cererea externă a revenit.

Peste jumătate din investițiile publice din regiune sunt finanțate din fonduri UE, față de 25,7% media zonei euro

În plus, pachetele de ajutor convenite la nivel european, precum și noul buget ”au schimbat așteptările noastre cu privire la investițiile europene în regiune de la o scădere semnificativă a acestora, la o creștere de circa șapte puncte procentuale din PIB-ul ECE în următorii ani, susținând astfel perspectivele de creștere de după 2021.

Economiștii Moody’s punctează că investițiile finanțate din fonduri europene în perioada 2015-2017 au reprezentat circa 52% din totalul investițiilor publice din regiune, față de doar 25,7% media din zona euro.

Absorbția fondurilor europene va reprezenta principala provocare a guvernelor din regiune pe termen scurt și mediu. Datele din decembrie 2020 arată că doar 55% din fondurile din bugetul multianual 2014-2020 au fost atrase, în medie, de statele din ECE. Cu excepția Ungariei, Poloniei și Slovaciei, rata de absorbție a celorlalte state din regiune s-a situat sub media europeană.

Cu toate că anumite provocări pe termen lung, cum ar fi demografia, se mențin, simptomele imediate, precum lipsa forței de muncă și deteriorarea competitivității costurilor (ca urmare a creșterii rapide a salariilor) vor fi mai puțin proeminente în 2021, se arată în raport.

De asemenea, creșterea cererii externe va sprijini revenirea regiunii, exporturile către state membre ale zonei euro reprezentând circa 56% din exporturile regiunii. ”Exporturile depășesc 50% din PIB-urile tuturor statelor din regiune. Ne așteptăm ca zona euro să înregistreze o creștere de 4,6% din PIB în 2021, după o scădere de 7,7% în 2020”, se arată în raport.

Povara datoriei publice crește în România

Deficitul bugetar mediu din ECE este estimat de Moody’s la 5,5% din PIB în acest an, ca urmare a măsurilor pe care guvernelor le vor lua pentru a sprijini revenirea economică. Cu toate acestea, specialiștii se așteaptă ca nivelul datoriei în PIB să se stabilizeze și chiar să se reducă în anumite state din regiune în 2021, pe fondul unei creșteri economice robuste. ”Până în 2023 anticipăm un declin al poverii datoriei de două puncte procentual din PIB”, se arată în raport.

Datoria publică din ECE a înregistrat o creștere de 14,6 puncte procentuale din PIB în 2020, nivel superior celui din zona euro, de circa 11 puncte procentuale, dar pornind de la o bază mai mică, se situează în continuare sub nivelul din zona euro (46,9% din PIB față de 59,7% din PIB). Analiștii Moody’s avertizează că povara datoriei publice va continua totuși să crească în Cehia, Slovacia și România, unde deficitele sunt peste nivelul regiunii. De altfel, din estimările agenției de rating, România cea mai pronunțată creștere a datoriei publice în perioada 2020-2023.

Deficitele bugetare din regiune vor varia de la 7,6% din PIB în România la 3,4% din PIB în Bulgaria. Deși acestea sunt ridicate în comparație cu standardele istorice, media regiunii, de 5,5% din PIB este sub media zonei euro, de 8,1% din PIB.

În privința veniturilor bugetare, Moody’s anticipează o creștere a acestora, pe fonduri avansului PIB, de 1,3 puncte procentuale din PIB în 2021, în medie în ECE. Cheltuielile publice ar urma să înregistreze o contracție medie de 1,6 puncte procentuale din PIB.

În medie, statele din regiune au implementat pachete de salvare de 4,6% din PIB, România având cel mai ”modest” astfel de pachet, potrivit datelor Moody’s.

România, singurul stat în care perspectiva de rating a fost redusă în 2020

Moody’s a revizuit în sus rating-urile a trei state din regiune (Croația, Bulgaria și Slovenia) și a rectificat perspectiva rating-ului Ungariei de la pozitiv la stabil. Aceste acțiuni pozitive au avut la bază ”îmbunătățiri structurale ale fundamentelor de credit, în particular o capacitate mai mare a guvernelor de a finanța și reduce datoria, precum și perspectivele robuste de creștere ale regiunii post-pandemie”, se arată în raport.

România a fost singurul stat din regiune căruia i s-a aplicat o corecție negativă de rating în 2020, perspectiva fiind actualizată de la stabilă la negativă, ”pentru a reflecta o slăbire structurală a finanțelor publice ca urmare a creșterii poverii cheltuielilor cu pensiile pe termen lung și a deteriorării poziției externe”.