19 august, 2020

Guvernul are pe masa ședinței de miercuri proiectul Ordonanței de Urgență privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fără de care România nu va putea accesa fondurile europene rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului european de redresare și reziliență.

României îi sunt alocate prin acest mecanism 30,4 miliarde euro, din care 13,7 miliarde euro sub formă de granturi și 16,6 miliarde euro  sub formă de împrumuturi .

Primul draft al PNRR trebuie să fie gata în luna octombrie 2020 pentru ca mai apoi negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021 în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului national, se spune în preambulul proiectului de OUG.


Proiectul de OUG spune că PNRR este documentul strategic al României prin intermediul căruia se fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național, cu respectarea prevederilor legale ale Regulamentelor Comisiei Europene.

„PNRR are structura, domeniile de investiții, domeniile de reformă și alte componente stabilite în acord cu prevederile Regulamentelor Comisiei Europene și face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană pentru aprobarea planului național în conformitate cu regulile europene.”

Țintele majore de investiții

Proiectul propune alocarea de fonduri pentru finanțarea documentațiilor tehnico-economice aferente următoarelor categorii de proiecte de infrastructură:

  • pentru sisteme de irigare/umectare a solului pentru combaterea riscului de secetă, combaterea eroziunii solului, drenare și desecare, protecție antigrindină, împăduriri precum și pentru alte proiecte de infrastructură în valoare de maxim 700.000.000 lei.
  • pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism, ecologizare platforme industriale, înființare/reabilitare/modernizare campusuri școlare necesare învățământului dual, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației în valoare de maxim 450.000.000 lei.
  • din domeniul sănătății publice pentru extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate spitalelor, inclusiv dacă este cazul înființarea de unități spitalicești noi precum și dotarea cu echipamente medicale, refuncționalizarea unităților spitalicești precum și pentru alte categorii de măsuri necesare creșterii rezilienței unităților medicale din domeniul oncologiei și bolilor cardio-vasculare în valoare de maxim 125.000.000 lei.
  • pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură precum și cele din domeniul ingineriei precum: mașini și motoare electrice, microelectronică, sudură și altele asemenea în calitate de beneficiari finali în valoare de maxim 125.000.000 lei.
  • de apă-canalizare ai căror beneficiar finali sunt operatorii de apă și canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea rețelelor de apă și canalizare existente, inclusiv pentru localitățile pentru care numărul de gospodării este sub 2.000 pentru racordarea la rețeaua de canalizare cu condiția să accepte soluția tehnică de racordare prevăzută de legislația în vigoare pentru localitățile urbane sub 2.000 de gospodării, în limita valorii de maxim 250.000.000 lei.
  • edilitară: apă-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităților rurale limitrofe localităților urbane, în limita valorii de 250.000.003000 lei.

Proiectul de OUG descrie și etapele accesului la finanțare.

Structura fondurilor pe care le poate absorbi România


România are alocat de la Uniunea Europeană un buget din fonduri externe rambursabile și nerambursabile estimat la 79,9 miliarde euro, obținut în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului Europei în perioada 17-21 iulie 2020, buget care urmează să fie supus procedurilor de aprobare ale Parlamentului European.

Din acest buget, 30,4 miliarde euro sunt destinate instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență” structurați sub formă de granturi 13,7 miliarde euro și sub formă de împrumuturi 16,6 miliarde euro.

Pentru politica de coeziune a fost agreat un buget de 28,2 miliarde euro, în care sunt incluse fonduri pentru politica de coeziune (inclusiv fondurile alocate prin instrumentul REACT-EU), dezvoltare regională și pentru dezvoltarea resurselor umane.

Pentru politica agricolă sunt alocate fonduri în valoare de 19,38 miliarde euro, din care pentru plăți directe în agricultură fondurile alocate sunt în valoare de 12,35 miliarde euro, pentru pescuit fondurile sunt în valoare de 0,163 milioane euro, pentru dezvoltarea rurală sunt estimate fonduri în valoare de 6,2 miliarde euro.

Pentru accesarea acestor două programe în perioada de programare 2021-2027 este nevoie de elaborarea acordului de parteneriat și de negocierea și aprobarea programelor operaționale prin decizie a Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2020.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Plan National de Redresare si Rezilienta!?Pentru constructia sa, este nevoie de ceeace NU are Guvernul Orban, nici P.N.Liberal, sau P.S. Democrat si cu atit mai putin „tinerele partide”, plecate la drum doar cu …proiecte politice noi!
    Cercetarea economica si stiinta economica curenta (micro si macroeconomia) creatoarele modelului economic pasiv bugetar NU detin viziunea, metodele, tehnicile si instrumentarul necesar constructiei unui „proiect de tara”, capabil de a ORGANIZA procesul national de dezvoltare industriala si agricola.Odata cu aceasta criza, altceva nu mai poate asigura redresarea economiei, fiindca rezilienta economiei romanesti este inexistenta.
    Ele nu au idee de aducerea competitivitatii economice nationale de la dezastruosul indice 74, macar catre 15 – 20 al tarilor dezvoltate europene!Esecul Programului National de Competitivitate 2015 – 2020 constatat de Analiza CONACO (in nov. 2019) nici n-a fost „observat” de Guvernul Orban!Cu acest indice au fost alungati dupa 2008 toti investitorii industriali din Romania, astfel ca in PIB a devenit dominanta cifra de afaceri a Comertului!Astfel dovada in alt mod a unei economii consumatoriste nici nu mai este necesara.
    De metode si tehnici de accelerare a dezvoltarii industriale – ca parte a unui proiect de tara nici nu poate fi vorba in lipsa cercetarii economice fundamentale.
    2.Inca in 2006 prof. Ilie Serbanescu demonstra ca in lipsa unui program concret de dezvoltare, cu obiective, costuri, termene de realizare, responsabilitati institutionale, surse de finantare, etc. nu poate fi vorba de absorbtia si utilizarea unui volum mare de bani sau credite UE ca acum!
    In acelasi timp, un „PNNR” trebuie construit atfel, ca intre obiectivele viitoare sa existe coerenta si conexiune cu actualele obiective economice si industriale.
    „Obiectivele de viitoare dezvoltare economica-industriala” nu pot fi planificate la intimplare, ci organizate in raport cu viziunea industriala si economica nationala si UE (postpandemie), cuprinse in (acelasi) proiect de tara!
    3.Aparent, infrastructura industriala, oraseneasca, rutiera, modernizarea celei de CFR pot fi realizate oriunde, ca parte a coridoarelor de transport european si Sud Estic.Practic insa, ea este realizabila doar treptat si functie de necesitatile si utilizarea in zonele de dezvoltare pe care trebuie sa le deserveasca!
    In lipsa proiectului de tara care poseda instrumentele aratate (de proprie constructie), aceasta redresare si dezvoltare economica-industriala este inexistenta, lipsind bazele tehnice (teoretice si „aplicate”) de realizare a PNNR.
    4.Este nevoie, ca „subproiectul pe agricultura” (al proiectului de tara) sa posede un capitol special privind pregatirea pentru a face fata efectelor incalzirii globale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Plan National de Redresare si Rezilienta!?Pentru constructia sa, este nevoie de ceeace NU are Guvernul Orban, nici P.N.Liberal, sau P.S. Democrat si cu atit mai putin „tinerele partide”, plecate la drum doar cu …proiecte politice noi!
    Cercetarea economica si stiinta economica curenta (micro si macroeconomia) creatoarele modelului economic pasiv bugetar NU detin viziunea, metodele, tehnicile si instrumentarul necesar constructiei unui „proiect de tara”, capabil de a ORGANIZA procesul national de dezvoltare industriala si agricola.Odata cu aceasta criza, altceva nu mai poate asigura redresarea economiei, fiindca rezilienta economiei romanesti este inexistenta.
    Ele nu au idee de aducerea competitivitatii economice nationale de la dezastruosul indice 74, macar catre 15 – 20 al tarilor dezvoltate europene!Esecul Programului National de Competitivitate 2015 – 2020 constatat de Analiza CONACO (in nov. 2019) nici n-a fost „observat” de Guvernul Orban!Cu acest indice au fost alungati dupa 2008 toti investitorii industriali din Romania, astfel ca in PIB a devenit dominanta cifra de afaceri a Comertului!Astfel dovada in alt mod a unei economii consumatoriste nici nu mai este necesara.
    De metode si tehnici de accelerare a dezvoltarii industriale – ca parte a unui proiect de tara nici nu poate fi vorba in lipsa cercetarii economice fundamentale.
    2.Inca in 2006 prof. Ilie Serbanescu demonstra ca in lipsa unui program concret de dezvoltare, cu obiective, costuri, termene de realizare, responsabilitati institutionale, surse de finantare, etc. nu poate fi vorba de absorbtia si utilizarea unui volum mare de bani sau credite UE ca acum!
    In acelasi timp, un „PNNR” trebuie construit atfel, ca intre obiectivele viitoare sa existe coerenta si conexiune cu actualele obiective economice si industriale.
    „Obiectivele de viitoare dezvoltare economica-industriala” nu pot fi planificate la intimplare, ci organizate in raport cu viziunea industriala si economica nationala si UE (postpandemie), cuprinse in (acelasi) proiect de tara!
    3.Aparent, infrastructura industriala, oraseneasca, rutiera, modernizarea celei de CFR pot fi realizate oriunde, ca parte a coridoarelor de transport european si Sud Estic.Practic insa, ea este realizabila doar treptat si functie de necesitatile si utilizarea in zonele de dezvoltare pe care trebuie sa le deserveasca!
    In lipsa proiectului de tara care poseda instrumentele aratate (de proprie constructie), aceasta redresare si dezvoltare economica-industriala este inexistenta, lipsind bazele tehnice (teoretice si „aplicate”) de realizare a PNNR.
    4.Este nevoie, ca „subproiectul pe agricultura” (al proiectului de tara) sa posede un capitol special privind pregatirea pentru a face fata efectelor incalzirii globale.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: