Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința președintelui Emmanuel Macron de a dezvolta cooperarea europeană în domeniul Apărării.
România se va implica în 5 dintre aceste noi proiecte, iar două dintre ele le va conduce.
Cele 13 proiecte, scrie Politico, au primit ”undă verde” din partea miniștrilor apărării din cele 25 de state care au aderat la pactul european denumit Structura Permanentă de Cooperare (PESCO), înființat în decembrie 2017. Proiectele aprobate marți ridică portofoliul proiectelor comune europene la 47. România este implicată în 12 dintre acestea.
Deciziile de marți apar la o săptămână după ce Emmanuel Macron a anunțat ”moartea cerebrală” a NATO și a cerut mai multă autonomie pentru UE atunci când vine vorba de chestiuni de securitate și de apărare.
(Citiți și: ”Președintele Macron vorbește despre ”moartea cerebrală” a NATO. Angela Merkel îl contrazice”)
Dintre cele 13 noi proiecte aprobate, Franța participă la 10 dintre acestea, dintre care va conduce 3. Germania se va implica în două, și va conduce unul. Spania participă la 7 proiecte, Italia în 4, Polonia în 2.
România se va implica în 5, dintre care în 2 fiind lider de proiect:
- CBRN Defence Training Range– Proiectul vizează standardizarea măsurilor de apărare în caz de atacuri chimice, biologice, radiologice și nucleare, precum și pregătirea individuală și colectivă folosind la cerere facilități și infrastructură existente. România este lider de proiect, colaborează cu Franța și Italia.
- European Union Network of Diving Centres (EUNDC)– Scopul proiectului este acela de a coordona și îmbunătăți operațiunile centrelor europene de scafandri pentru ca acestea să ofere un mai bun suport al misiunilor și operațiunilor prin pregătirea continuă a scafandrilor. România este lider de proiect, colaborează cu Franța și Bulgaria.
- Materiale și componente pentru competitivitate tehnologică a UE (MAC-EU)– Scopul proiectului este acela de a dezvolta Baza Europeană Tehnologică și Industrială a Europei (EDTIB) în domeniul materialelor și componentelor tehnologice, în special a celor pentru care securitatea aprovizionării și libertatea de utilizare pot fi restricționate.
- Capabilități de război colaborative UE (ECoWAR)– Obiectivul este acela de a crește abilitatea forțelor armate ale UE dee a face față, colectiv și eficient, amenințărilor din ce în ce mai difuze, rapide și greu de detectat și de neutralizat.
- Sitemul Global European RPAS, Arhitectură de Inserție– Scopul proiectului este acela de a dezvolta o arhitectură de Modelare și Simulare, robustă și persistentă, care analizează, evaluează și definește Sistemele aeriene pilotate de la distanță (RPAS) care să fie inserate și integrate în Sistemul de Cer Unic European.
Având aproape 50 de proiecte lansate în mai puțin de 2 ani, oficialii UE se confruntă cu dificila sarcină de a le supraveghea modul în care se dezvoltă și de a decide care dintre acestea au cele mai mari șanse să devină operaționale.
(Citiți și: ”Analiză / Armata europeană: Realitate și miraj”)
”Anul viitor va exista o pauză în aprobarea de noi proiecte, iar următorii 2 ani vor fi dedicați exclusiv eforturilor de a le operaționaliza pentru că scopul nostru este de a le vedea pe cât mai multe funcționând”, a declarat Federica Mogherini, Înalt Reprezentant UE.
Între proiectele cu cele mai mari șanse de succes se numără ”Patrula Europeană de Corvete”, în care Franța și Italia sunt implicate în dezvoltarea unei noi clase de nave militare.
Proiectul următorului Cadru Financiar Multianual al UE prevede un buget de 20 de miliarde euro destinați Apărării în următoarea perioadă fianciară, 2021-2027. Cheltuielile includ 13 miliarde euro destinați Fondului European de Apărare, propus de Comisie și aprobat de Parlament în aprilie 2019.
Un număr de 25 de state membre au aderat la PESCO.
Urmărește-ne pe Google News
