Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin Luxemburg și Olanda, potrivit unui studiu apărut în cea mai recentă ediția a publicației FMI Finance & Development.

În fapt, cele circa 7.000 de miliarde de dolari intrate în Luxemburg (4.000) și Olanda nu se regăsesc decât marginal în creșterea economică a acestor țări, căci s-au reorientat spre paradisuri fiscale binecunoscute, prin companii cu puțini angajați și cu un rol de operare a activelor și pasivelor financiare.

„În mai puțin de o decadă ponderea ISD fantomă a crescut de la circa 30% la aproape 38 % din totalul ISD”, potrivit autorilor studiului, economiștii danezi Jannick Damgaard, Thomas Elkjaer şi Niels Johannesen.

Olanda este țara cu cei mai mari investitori străini în România, dintre care se remarcă fosta The Rompetrol Group, acum o compania cu capital kazah, pe nume KazMunaiGaz.

Cele două țări, ca și Irlanda, Belgia și Elveția, în mai mică măsură, sunt interesate, totuși, să atragă astfel de investiții, prin regimurile fiscale atractive, căci câștigurile nete nu sunt de ignorat, deși incomparabile cu sumele vehiculate.

O rețetă atrăgătoare, dar o tendință dărâmătoare

Un document al guvernului olandez spune că un total de 372 mari companii străine „au contribuit cu 2,85 miliarde de euro la economia” țării. Politica de dezvoltare a Olandei contează și pe astfel de investiții străine și invocă în aces sens toate performanțele societății, altfel redutabile.

(Citiți și: ””Tulburări de comportament” la primele 1000 de companii. Ce înseamnă asta?”)

Rata câștigului olandez este mult mai mică decât pare. Trei miliarde de euro pare mult, dar este de peste 1.000 de ori mai puțin decât sumele tranzitate.

La rândul său, Irlanda a câștigat ca urmare a lărgirii bazei fiscale în ciuda reducerii taxelor și a îngăduinței cu care acceptă diferența dintre reglementările domestice și cele comunitare.

Pe de altă parte, rețete ca aceea a Irlandei sau a altor țări ospitaliere pentru capitalurile în trecere erodează pe termen lung veniturile statelor, mai ales pe ale cellorlalte.

Astfel că taxa medie globală aplicată corporațiilor a scăzut de la 40% în 1990 la 25% în 2017, „ceea ce indică o tendință de scădere care reclamă colaborarea internațională, potrivit studiului din Finance & Development.

„Entitățile speciale (prin care se transferă ISD fantomă) nu au afaceri reale, ci mai curând derulează operațiuni intra-firmă”, „iar schemele lor aduc confuzie în statisticile tradiționale privind ISD”, spune sursa citată.

„Investițiile în entități străine golite (de conținut economic) ar putea indica angajarea în practici de evitare a taxării”, spune studiul citat.

Subiectul delicat al eroziunii bazei impozabile

În vreme ce țările care câștigă de pe urma găzduirii ISD fantomă își revendică dreptul de a-și stabili propriile politici fiscale de dezvoltare, organismele internaționale precum OECD, sau chiar supranaționale, precum Comisia Europeană au făcut progrese în eforturile de a vindeca slăbiciunile unui angrenaj fiscal global centenar.

Organizația pentru Dezvoltare Cooperare Economică (OECD) lucrează la îmbunătățirea propunerilor mai vechi de privind regimul taxării companiilor (Planul Împotriva Erodării Bazei Impozabile și a Relocării Artificiale a Profiturilor (Base Erosion and profit Shifting – BEPS).

Și, în martie, Germania pare să fi convins Olanda să susțină eforturile de reformare a taxării companiilor la nivel global, potrivit unei declarații comune a minștrilor de Finanțe ale celor două țări, citate de Reuters.