Viziunea ministrului Ecaterina Andronescu privind reforma Educației ar putea reprezenta un grav experiment social, întrucît nu ține cont de infrastructura școlară existentă și prejudiciază grav interesele elevilor, consideră Uniunea Sindicatelor Libere din Preuniversitar Iași (USLIP).
Punctele nevralgice ale reformei propuse, așa cum sunt ele prezentate într-un comunicat al USLIP:
- Dacă învățămȃntul primar merge pȃnă la clasa a VI-a, cum ar putea fi organizate spațiile de școlarizare și încadrare a personalului didactic?
- Încadrarea doar cu învățători la clasele I – III și eliminarea profesorilor de limbi străine, Religie, Educație Fizică și Sport reprezintă o eroare gravă din punct de vedere didactic, atȃt limbile străine, cȃt și Educația Fizică sunt vitale în dezvoltarea fizică armonioasă și competitivitatea viitorului adult.
- Este desființată instituția directorului de școală și este introdus liderul educațional care poate face de unul singur o evaluare a cadrelor didactice din școală. Nu s-ar crea o portiță pentru grave abuzuri?
- Nu este precizat cine va face evaluarea externă a unităților școlare și vorbim practic de o desființare a inspectoratelor școlare județene.
- Consilierul de carieră care ar trebui să preia rolul dirigintelui. Ne întrebăm cum pot 1, 2, 3 consilieri la nivelul unei școli să consilieze sute de elevi?
- „Primii trei ani” ai parcursului școlar obligatoriu „se desfășoară în grădinițe sau alte forme de organizare acreditate”. La ce alte „forme” s-au gȃndit autorii acestui material?
- ,,Se dezvoltă În principal interesul pentru știință, arte, studiu și muncă.” Ne întrebăm dacă Geografia, Istoria, limbile străine și Limba Romȃnă nu sunt la fel de importante.
Potrivit reformei elaborate de ministrul Ecaterina Andronescu, românii vor fi obligați să urmeze 15 ani în sistemul de educație, trei fiind învățământ preșcolar și ceilalți 12 – învățământ preuniversitar. Legea a fost deja adoptată de Parlament, fără să fie însoțită, la fel ca și reforma Ecaterinei Andronescu, de un studiu de impact sau de obiectivele urmărite, cu indicatori ferm stabiliți.
În această situație, e greu de evaluat realismul acestui ambițios program ce ar transforma România, țara din UE cu una dintre cele mai mari rate de abandon școlar și cele mai slabe rezultate la testele internaționale PISA, în statul membru cu cei mai mulți ani petrecuți obligatoriu în școală.
Urmărește-ne pe Google News
