România a pierdut la Curtea de Justiție a UE un proces cu Comisia Europeană din cauză că a contestat prea târziu la instanța europeană o decizie pronunțată inițial de Comisie în iunie 2018.
E vorba de corecții financiare aplicate de Bruxelles din cauză că APIA, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, nu și-a actualizat, ani la rând, softul cu declarațiile (ICAS) în baza cărora se fac plățile către agricultori, ieșind din standardele europene.
În iunie 2018, Comisia Europeană a exclus de la finanțare o serie de cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), aplicând corecții de aproape 80 de milioane de euro.
De altfel, în urma unui audit, Comisia Europeană a transmis APIA în data de 24 august 2017 o scrisoare oficială în care solicită aplicarea regulilor privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene și a cerut instituției române să facă corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.
Important: cursdeguvernare.ro a scris exact despre această problemă în urmă cu un an, când lucrurile încă puteau fi salvate.
(Citiți și: Cum se pregătește România să piardă chiar și banii europeni care nu au nevoie de proiecte. Cazul APIA)
De precizat: prin acțiunea de contestare, România ar fi putut să amâne, eventual să obțină diminuarea sumelor de plată, în niciun caz să fie scutită de rambursarea banilor europeni cheltuiți fără respectarea procedurilor decise la Bruxelles.
Termenul limită până la care Guvernul României, prin agentul guvernamental, putea să conteste decizia Comisiei a fost 24 august 2018, însă respectiva contestație a fost depusă la data de 7 septembrie 2018, arată HotNews.
Agentul guvernamental responsabil cu introducerea acțiunii este Radu Canțăr, subsecretar de stat în MAE.
(Descărcați AICI Ordonanța Tribunalului din Luxembourg)
Curtea de Justiție a UE a analizat dosarul pe data de 30 aprilie 2019 și a respins acțiunea ca inadmisibilă, obligând România să restituie banii cheltuiți ilegal și să suporte atât cheltuielile proprii de judecată, cât și pe cele ale Comisiei Europene.
(Citiți și: ”Banchetul de Centenar, la nota de plată: cine, cu ce și din banii cui a hrănit această țară foarte bogată”)
Pentru ce se rambursează banii, plus efectele suplimentare
Din documentele Curții reiese că trebuie aplicată Decizia de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873, fiind vorba de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR):
- în ceea ce privește submăsura 1a integral (suma de 13.184.846,61 € aferentă anilor 2015 și 2016)
- în ceea ce privește submăsurile 3a, 5a, 3b, 4b integral (suma de 45.532.000,96 € aferentă anilor 2014, 2015 și 2016)
- în subsidiar, parțial pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21.315.857,50 €)
Ministerului de Finanțe este acum obligat să ramburseze Comisiei cele 80 de milioane euro.
În plus, Finanțele ar trebui să revizuiască și ”ingineria financiară” gândită și implementată în 2016, când, în premieră, fondurile europene pentru agricultură- în principiu ”subvenții”- s-au regăsit totuși în Bugetul de stat 2017 atât la capitolul venituri bugetare cât și la cheltuieli.
Măsura a permis creșterea artificială a gradului de absorbție al fondurilor europene în 2017 și în 2018.
Urmărește-ne pe Google News
5 răspunsuri
Mai bine sa cheltuiesti banii europeni repede si toti, chiar cu riscul de a gresi uneori, decat sa stai calare pe bani ca sa nu-i cheltuiesti, sau sa-i cheltuiesti cu mare intarziere si prea putini, de teama de a nu gresi!!!
Sa invatam lectia de la Polonia care a cheltuit cat a putut de repede toate fondurile alocate si nu a facut o tragedie ca a trebuit sa ramburseze apoi cateva sute de milioane de euro.
Fata de zecile de miliarde de euro absorbite, Polonia considera ca a meritat riscul de a gresi.
In armata exista in principiu: mai bine sa ai un comandant nepriceput decat doi comandanti priceputi dar care se cearta intr-una intre ei si din cauza asta nu fac nimic.
Nu stiu daca am inteles bine dar este vorba despre niste nereguli anii 2014;2015;2016.Nu cumva era la guvernare Guvernul tehnocret Ciolos?
Acel Ciolos care a fost comisar european pentru AGRICULTURA?
Daca este asa inseamna ca a fost cea mai proasta governare!
@Cozmean Niculae: In 2014 si 2015 a fost guvernarea lu’ Ponta, adica a PSD. In 2016, Ciolos. Comisia Europeana a trimis in 24 august 2017 scrisoarea oficiala catre APIA, solicitand actualizarea… Era in timpul guvernarilor „stralucite” de tip Dragnea, pline de „competenti”, care s-au distins prin a nu face #nimic pentru Romania… Totul pentru salvarea penalilor
apevist obosit ..impuscate ..
Nu mai cautati vinovati. Cormoranii sunt de vina. Mananca prea mult peste.