România și-a pierdut dreptul de vot în Agenția Spațială Europeană (ESA), începând cu 1 iulie anul acesta, din cauza contribuțiilor restante, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Sorin Câmpeanu, președinte al Consiliului Rectorilor.
Suma de plată pentru 2017 se ridică la 22,8 milioane de euro, iar cea pentru 2018 – la 34,5 milioane euro. Fără penalități. De menționat că 80% din sumele cotizate se întoarce în România sub forma finanțării de proiecte.
Odată cu neplata cotizației și cu suspendarea dreptului de vot, sunt puse sub semnul întrebării și proiectele derulate de entitățile românești.
ESA, cu 22 de state membre, este cea care elaborează și pune în aplicare programul spaţial european – proiecte pentru cunoașterea sistemul nostru solar, dar şi pentru dezvoltarea de tehnologii şi servicii satelitare, care promovează și industria europeană.
Ca efect al suspendării dreptului de vot, toate proiectele derulate de entități de cercetare românești cu finanțare ESA, câștigate prin competiție internațională, sunt blocate în acest moment – contractele de finanțare nu sunt semnate, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Sorin Cîmpeanu (foto), președintele Consiliului Rectorilor.
Toate acestea sunt proiecte cu randament mare, explică Sorin Cîmpeanu:
Programul ESA este programul internațional cu cel mai bun randament.
Peste 80% din contribuția României se întoarce în România, pentru finanțarea unor proiecte câștigate prin competiție internațională…
Sunt bani care se întorc în domeniile de vârf, din perspectiva competitivității.
Cine sunt câștigătorii proiectelor internaționale câștigate prin competiție, adică cei care pierd din cauza suspendării dreptului de vot:
- universități
- institute de cercetare
- Agenția Spațială Română (ROSA)
- mediul economic – companii din domeniul IT
Pentru comparație, referendumul pentru introducerea familiei tradiționale în Constituție a fost bugetat cu 200 de milioane de lei (aproape 43 de milioane de euro). De asemenea, trebuie amintit că, în 2016, Guvernul a găsit o soluție pentru plata datoriilor TVR, astfel încât instituția publică să-și poată achita, printre altele, restanțele de peste 14 milioane de euro din cauza cărora risca să fie exclusă din asociația care organizează Eurovision.
La CERN, restanțe de aproape două milioane euro
România înregistrează restanțe și la plata contribuției la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară ).
Restanțele la CERN sunt de numai două milioane de euro și, deocamdată, nu se pune problema suspendării dreptului de vot.
Țara noastră a devenit membru cu drepturi depline al CERN în 2015, când Sorin Cîmpeanu era ministru al Educației și Cercetării.
Urmărește-ne pe Google News
