Bloomberg: România, țara în care creșterea economică nu duce la bogație

Beneficiile vieții în țara cu economia având cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană nu sunt durabile pentru români;

banii câștigați în urma creșterii salariilor și a reducerii taxelor nu au sporit averea netă a cetățenilor României;

în ciuda creşterii explozive a produsului intern brut (PIB), prosperitatea României, măsurată cu raportul dintre activele locuitorilor ei și venitul lor disponibil, rămâne la aproximativ acelaşi nivel de acum cinci ani. 

Sunt ideile privind economia românească potrivit unei analize a Bloomberg.

Pentru mulți, banii în plus acoperă doar cheltuielile curente, inclusiv pe alimente şi haine, lucru de înţeles pentru o ţară în care condiţiile de viață sunt printre cele mai frele din UE. Alții pot să-și cumpere vacanțe și televizoare, dar mai puțini investesc în active pe termen lung precum apartamentele, potrivit sursei citate.

Mai grav este însă că oamenii se comportă ca şi cum generozitatea Guvernului se va menţine pe termen nedefinit – fapt imposibil în condiţiile în care Uniunea Europeană a avertizat asupra sustenabilităţii precare a deficitului bugetar.

„Cetăţenii nu au acumulat bunăstare, ci datorii, în ultimii ani, pe baza unor aşteptări pozitive. Mulţi oameni nici măcar nu au aşteptat să vadă în ce măsură promisiunile se vor materializa şi au consumat tot mai mult acumulând, totodată, datorii, La un moment dat, o corecţie este inevitabilă”, a declarat Florian Libocor, economist la BRD-Groupe Societe Generale SA, citat de Bloomberg.

UE estimează că economia României va creşte cu 4,4% în 2018 după un avans care a eclipsat întregul bloc comunitar în 2017. Au apărut, însă, primele constrângeri asupra populaţiei.

În decembrie, inflaţia a urcat la un maxim al ultimilor patru ani şi jumătate iar banca centrală a început deja să majoreze dobânzile, care erau la un nivel minim record din 2015. Pe pieţele financiare, ipotecile au crescut cu 15% în ultimele trei luni.

Avertismente ignorate de guvern 

De altfel, Banca Națională a României a avertizat că perioada dobânzilor mici (altfel spus, a finanțărilor ieftine) a trecut. Avertismentele s-au materializat în decizii.

Consiliul de Administraţie al băncii centrale a hotărât, în 8 ianuarie, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018.

De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.

(Citiți și: Guvernatorul BNR anunță direcția: Dobânzi mai stabile, un curs mai flexibil. Dobânda de referinţă a crescut din cauza inflaţiei şi a incertitudinilor fiscale)

Guvernatorul Mugur Isărescu a emis chiar ipoteza BNR ar putea implementa restricţii la creditarea populaţiei din primăvară, la recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macropudenţială (CNSM).

Preţurile de consum au continuat să crească în luna decembrie din 2017, rata anuală a inflaţiei urcând la 3,3%, de la 3,23% în noiembrie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 0,44% şi a celor nealimentare cu 0,28%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.

Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 2,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2017, de la 1,9% anterior. Pentru finalul anului 2018, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,2%, similar prognozei anterioare, iar pentru finalul celui de-al treilea semestru din 2019 se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 3,1%.

Pe de altă parte, produsul intern brut al României a înregistrat, în trimestrul al treilea din 2017, o creştere cu 8,8% pe seria brută şi cu 8,6% pe seria ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2016, iar la nouă luni a urcat cu 7%, pe seria brută şi cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Naţional de Statistică.