Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50 puncte procentuale.
Rata dobânzii de politică monetară a rămas neschimată la 1,75% pe ani, potrivit unui comunicat emis marți.
Astfel, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,50%, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3,00%. Creditele Lombard sunt credite de ultimă instanţă, acordate în băncilor la sfârșitul zilei pentru nevoi de echilibrare a fluxurilor monetare.
Deciziile sunt menite să crească lichidităţile pe piaţă, ceea ce ar trebui să calmeze tendinţa de creştere accelerată din ultima perioadă.
Totodată BNR a efectuat şi o infuzie de lichidități pe piața monetară de peste 9 miliarde de lei, prin operațiuni de tip repo, prin care a cumpărat titluri de stat de la bănci, urmând ca acestea să le răscumpere peste 7 zile, potrivit unor surse din piață.
Operațiunea, prima din ultimii trei ani, era așteptată încă de ieri, în idea de a calma cotațiile în creștere accelerată a dobânzilor interbancare din ultima perioadă.
Operațiunile repo al BNR se fac la dobânda de politică monetară, în prezent de 1,75%, astfel că ratele de dobândă ar trebui să evolueze, cel puţin pentru un timp în jurul acestui prag.
Şi în ședința de marți au fost creșteri pe toate scadențele ratelor ROBOR. La scadenţa de 3 luni ROBOR a ajuns la 1,8%, marţi, rată dublă faţă de sfârşitul anului trecut, iar ROBOR la 6 luni şi la 12 luni sunt de 1,89%
De obicei BNR executa astfel de operațiuni repo lunea, dar banca centrală a preferat să o efectueze marţi, în ziua şedinţei strategilor săi, pentru a creşte efectul asupra pieţei.
Tot marţi la BNR a venit şi ministrul finanţelor, Ionuţ Mişa, în scopul unor consultări privind coordonarea politicilor fiscale şi monetare şi pentru a găsi soluţii pentru temperarea dobânzilor, potrivit propriilor declaraţii.
Perspective
Pe de altă parte, decizia BNR de creştere a dobânzi la depozitele pe care le deschide băncilor marchează semnul începutului unui ciclu de înăsprire a politici monetare, aşteptat de analişti, potrivit unui raport al capital Economics.
capital Economics se aşteaptă ca şi dobânda de politică monetară să se dubleze până la o rată de 3,5%, iar cea la facilitatea e depozit să crească până la 2,25%, până la sfârşitul anului viitor.
Scenariul macroeconomic al Băncii Transilvania spune că dobânda de politică monetară a BNR ar putea crește cel puțin până la 2% în acest an și la 3,5% în 2018.
„Accelerarea economiei interne din prima jumătate a anului curent pare nesustenabilă, date fiind intensificarea dezechilibrelor macroeconomice şi persistenţa unui climat investiţional dificil”, spune Andrei Rădulescu, economistul senior al BT, într-un raport emis joi.
Totodată, „în sfera economiei financiare, piaţa internă nu a reuşit să acompanieze climatul pozitiv din plan global, pe fondul semnalelor privind intervenţia mai agresivă a statului în economie, dar şi a intensificării riscurilor la adresa stabilitaţii macro-financiare pe termen mediu”, adaugă economistul citat
„Banca centrală va majora dobânda de politică monetară până la finalul anului curent, precum și pe parcursul anului următor, aproape de ținta inflaționistă (2,5%)”, crede şi Iancu Guda, președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
BNR a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia, de la 1,6% la 1,9% pentru finalul acestui an și de la 3,1% la 3,2% pentru finalul anului 2018.
Ministrul Finanţelor la BNR
Creşterea indicelui Robor este legată de probleme de lichiditate ale pieţei, iar specialiştii Băncii Naţionale vor găsi soluţii pentru a tempera creşterea acestui indice, a declarat ministrul Finanţelor, după întâlnirea cu reprezentanţi ai BNR.
„Elementul central al întâlnirii a fost acela de a vedea ce situaţie este în piaţă, care sunt soluţiile legate de lichiditate şi de o împletire mai bună a politicilor fiscale cu politica monetară pe care o realizează BNR, astfel încât să preîntâmpinăm în viitor diverse situaţii care pot fi interpretate, deşi, având în vedere că există o piaţă în continuă evoluţie, se pot întâmpla şi astfel de evoluţii”, a declarat Ionuţ Mişa.
Ministrul Finanţelor a precizat că „soluţia este legată în special de lichiditate. Este atributul BNR şi specialiştii din BNR vor decide şi vor găsi soluţia care trebuie adoptată pentru a tempera această creştere a ROBOR, pentru că îngrijorarea a fost legată de ROBOR”.
Cât priveşte politica fiscală „sunt două elemente: elementul legat de venituri, care înseamnă o absorbţie de lichiditate din piaţă, şi totodată un element de infuzie de capital în piaţă prin cheltuirea banilor publici la nivelul tuturor ordonatorilor de credite. Noi vom încerca să colaborăm din acest punct de vedere şi mai mult decât am făcut-o până acum”, a spus ministrul Finanţelor.
Urmărește-ne pe Google News
