Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de a-și consolida cariera și de a avea acces la infarstructură sau salarii imposibile în țara de origine.
Celălalt factor care impulsionează fenomenul este competiția acerbă dintre jucătorii de pe piața în căutare continuă de talente. România este docamdată un rezervor pentru migrația creierilor, cu o excepție notabilă – Institutul National de cercetare-dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei.
Pentru Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (ELI-NP) schema de personal trebuie să ajungă la puțin peste 200 de cercetători, cu diferite specializări și experiență în activitate, în momentul în care se va intra în operare (2019).
Deocamdată, au fost angajați doar 100, iar anunțurile și procedurile se desfășoară continuu pentru aducerea celorlalți.
Selecția cercetătorilor de la ELI
Dosarele candidaților sunt analizate de comisii de specialiști, după care urmează interviurile, cu prezentări etc. Unii vin în țară pentru această ultimă etapă a concursului, alții se susțin pe skype, în direct cu comisia.
„Nu ne-am aruncat să angajăm, cei din comisie sunt extrem de riguroși și selectivi”, explică Raluca Iuliana Stoicea, șefa Departamentului de resurse umane din Institut.
Până acum au existat peste 1.000 de candidaturi, din care au fost aleși cei aproximativ 100 de cercetători care lucrează acum la ELI Măgurele.
Pentru personalul care fluctează (cum sunt doctoranzii, veniți pe stagii), contractele sunt pe perioade determinate, dar pe seniorat și cei de pe partea de inginerie, de operare, au contracte pe durată nelimitată. „Depinde de poziție și de task-ul pe care-l are persoana respectivă”, spune Raluca Stoicea.
Șase luni – procedura de angajare a unui cercetător din străinătate
Din cei 100, aproximativ 50 sunt cercetători români plecați în străinătate (cu poziții în cercetare) și străini care doresc să profite de potențialul pe care-l oferă infrastructura – sunt propuneri de experimente unicat și mulți sunt atrași de această oportunitate științifică.
Procedura este îndelungată și extrem de complicată, mai ales când este vorba despre cei din afara Uniunii Europene.
Sunt probleme cu partea de recunoaștere a diplomelor și cu procedura pentru obținerea permisul de muncă.
Pirntre altele, este obligatoriu și anunțul în cotidiane și la Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Ilfov (AJOFM Ilfov), care eliberează adeverința care certifică faptul că Institutul are dreptul să angajeze deoarece nu și-a exprimat disponibilitatea niciun cetățean român.
„Dacă noi căutăm un cercetător senior, vă dați seama că nu-i găsim prin AJOFM. O asemenea încadrare înseamnă minim 10 ani vechime în domeniu, doctorat etc.
Evident că la Forța de Muncă Ilfov nu există așa ceva. Dar, la un moment dat, un român și-a exprimat interesul, a întrebat despe acest post. Și din cauza asta am avut probleme. Nu ne-au putut da certificat, deși noi aveam nevoie de 10 posturi de cercetători seniori. Le-am spus că bun, unul dintre posturi, să presupunem, ar putea fi ocupat de un român, să ne lase să derulăm procedura pentru celălalte nouă… Este foarte complicat”, a declarat pentru cursdguvernare.ro Raluca Iuliana Stoicea.
Când au apelat la autorități și au cerut unele modificări pentru reudcerea unor perioade din aceste proceduri paralele, cei de la Măgurele au avut surpriza să constate că intervențiile au fost făcute exact invers – au prelungit perioadele.
Grilă de salarizare specială, aprobată de Comisia Europeană
Dintre cei 50 de străini, aproximativ jumătate sunt români cu poziții permanente afară, iar ceilalți sunt cercetători care acum au văzut pentru prima oară România.
La ELI sunt cercetători din Franța, Italia, Japonia, Vietnam, Argentina, Federația Rusă, Bulgaria, India, Polonia, Indonezia.
Există, de asemenea, și un cuplu de tineri cercetători din China.
Acum este în faza actelor un israelian care dorește să-și aducă și familia, după două luni, așa încât a cerut informații despre școli și sistemul de învățământ românesc.
Pentru plata cercetătorii de la ELI există o grilă specială de salarizare, aprobată prin decizia Comisiei Europene, cu venituri la nivelul infrastructurilor și marilor institute europene de cercetare. Așa s-a făcut grila, cu justificare.
„Sunt atractive, pentru că ar primi același salariu în Franța, de exemplu. Cu taxele românești, dar grilele sunt cam aceleași”, explică Raluca Iuliana Soicea.
Cercetătorii de la ELI visează la premiul Nobel
Mulți dintre străinii veniți la Măgurele au de gând să stea aici mai mulți ani.
„La o asemenea infrastructură, dacă stai câțiva ani poți să iei premiul Nobel”, spune râzând Raluca Iuliana Soicea. Nu este o glumă, este ceea ce aude de la ei, cercetătorii.
Pentru șefa resurselor umane, fizica este ca „limba chineză”, dar îi cunoaște pe cei veniți în România și a văzut cât de impresionați sunt oamenii de știință din toată lumea care vizitează Institutul.
„Mă uit la memorandumurile de colaborare pe care le avem. Toate propunerile noastre de proiecte au trecut prin comitetele științifice europene și toată comunitatea ne susține, colaborează cu noi, vin cu idei. Vin să viziteze, să vadă infrastructura și, vă spun, toți sunt impresionați de ce se întâmplă aici”, explică Raluca Iuliana.
Indienii de la Institutul pentru Tehnologii Criogenice
În ultimii ani, grație proiectelor europene, unii cercetători români cu experiență s-au întors în țară. Numărul acestora este însă mic. Mai mult, diminuarea finanțărilor pe proiectele deja câștigate și aflate în derulare i-a determinat pe alții să-și amâne o eventuală decizie de revenire până când politicile din domeniu vor fi mai previzibile.
Există însă și institute mai mici decât cel de la Măgurele, care s-au văzut nevoite (și își permit) să aducă experți din străinătate pentru a suplini deficitul de cercetători din țară. Institutul Naţional de cercetare-dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice (ICSI Rm. Vâlcea) a angajat deja un cetățean bulgar, care va începe curând munca (de la 1 august) – s-au încheiat toate formalitățile, a fost obținut permisul de muncă.
Urmează însă aducerea unui român plecat în SUA și a doi indieni care lucrează acum în Europa. Procedurile, în cazul indienilor, sunt mai complicate, fiindcă nu au cetățenie europeană.
Românul este fizician specializat pe cercetare în domeniul energiei regenerabile. Va lucra la noua instalație a Institutului, cea de stocare de energie.
Institutul este strict orientat pe zona aplicativă, iar acum vrea să încerce producerea de baterii de litiu – ion perfecționate, mai puternice și care să permită mai multe cicluri de reîncărcare.
Au produs deja primele baterii, iar în funcție de rezultatele cercetărilor vor vedea ce decizii vor lua mai departe, cum le vor valorifica.
Este foarte greu să descoperi aceste talente, să-i convingi și să-i aduci, explică directorul general al ICSI, Ioan Ștefănescu (foto). „De doi ani ne chinuim să-i aducem pe aceștia. Vă dați seama că este foarte anevoioasă procedura”, spune directorul.
Institutul a dat anunțuri în toată presa românească și pe pagina specială europeană Euraxess (o platformă specializată penrtu mobilitatea cercetătorilor). N-au găsit pe nimeni din România, dar au primit câteva candidaturi din străinătate.
„Îi angajăm pe proiecte și, după ce văd despre ce-i vorba, vin cu proiectele lor proprii. Sunt toți cu experiență, iar pe noi ne bucură și pentru că, pe lângă ei, mai învață și cinci de-ai noștri. Fac și educație”, spune Ioan Ștefănescu.
Directorul general de la ICSI explică cât de greu este de găsit talente în domeniu. În ultimii ani au avut 15 proiecte europene și nevoia de specialiști a fost uriașă. Din peste 100 de candidați au selectat 15, dar dacă la început se mulțumeau și cu doctoranzi, acum caută doar cercetători cu experiență. „Vrem oameni cu capul limpede, să scrie proiecte și să dezvolte ce le cerem”, spune Ioan Ștefănescu.
Un cercetător de la ICSI poate ajunge și la 5.000 de euro, iar cei la început de carieră câștigă aproximativ 1.000 de euro.
Din cei selectați și angajați, aproximativ 70% confirmă. Experiența acumulată din recrutările de până acum i-a făcut să renunțe la candidații veniți din universități: „Sunt formați didactic și e greu să treacă de la didactic la cercetare”, explică Ștefănescu.
Anul trecut, ICSI a avut venituri de aproape 90 de milioane de lei, iar pentru anul acesta a obținut de curând o finanțare europeană, în cadrul programelor mucleu de cerectare –dezvoltare, de 25 de milioane de lei.
Este singurul institut din țară care face testări la 4 grade Kelvin (zero pe scala Celsius este definit ca echivalentul a 273,15 K), pe o instalație cumpărată cu 15 milioane de euro, a cărei punere în funcțiune s-a încheiat acum 4 ani.
Colaborează, într-un consorțiu cu institute din Germania, Franța și Italia, și la o parte din ambițiosul proiect ITER, de la Cadarache (sudul Franței), prima centrală din lume care va produce energie electrică pe bază de fuziune nucleară. Această colaborare se refră la un proiect similar celui dezvoltat pentru Cernavodă, în scopul extrageii titriului din reactoare.
Urmărește-ne pe Google News
