Germania a intrat în stare de şoc şi încearcă să îşi explice cum a fost posibil ca o celulă neonazistă să fi operat în ţară timp de peste zece ani şi să fi ucis cel puţin zece persoane, fără ca activitatea acesteia să fie remarcată de serviciile de securitate.
Până acum, poliţia a reţinut doi suspecţi, în cursul unei săptămâni pline de dezvăluiri care au şocat opinia publică şi care au determinat guvernul să anunţe un set de măsuri împotriva ameninţării extremei-dreapta.
Existenţa „celulei de la Zwickau” a fost dezvăluită după ce unul dintre membri (Beate Zschaepe) şi-a aruncat în aer apartamentul şi s-a predat, iar alţi doi se pare că s-ar fi sinucis. Uwe Mundlos şi Uwe Boenhardt au fost găsiţi morţi, într-o rulotă, la Esenach, în estul Germaniei, şi au lăsat în urmă o înregistrare pe DVD în care recunosc că au ucis zece persoane – nouă erau imigranţi (opt din Turcia şi unul din Grecia) şi un ofiţer de poliţie.
Asasinatele au avut loc între 2000 şi 2006, iar cei nouă imigranţi ucişi erau, în principal, mici întreprinzători – un croitor, un proprietar de chioşc, un băcan, un florar sau doi proprietari de fast-food-uri cu specific turcesc.
Iar poliţia a găsit indicii că membrii celulei ar fi planificat şi atacuri asupra unor politicieni, inclusiv asupra a doi membri ai Parlamentului, ale căror nume apar într-o listă cu 88 de persoane, posibile ţinte ale unor viitoare atacuri.
Sentimente xenofobe şi rasiste, latente în societatea germană
Cazul este îngrijorător din mai multe motive – în primul rând, scoate la lumină existenţa unor puternice sentimente xenofobe şi rasiste, dar ridică semne de întrebare şi legătură cu capacitatea serviciilor de informaţii de a detecta ameninţările grave la adresa securităţii ţării.
După ce a mai arestat un suspect, poliţia a redeschis şi o mulţime de asasinate nerezolvate, care ar putea avea implicaţii rasiste. Printre altele, celula neonazistă este bănuită şi de comiterea unui atac cu bombă la Koln, soldat cu rănirea a 23 de persoane, dar şi a mai multor jafuri la bănci.
După publicarea dezvăluirilor, ministrul de Interne Hans Peter-Friedrich a anunţat înfiinţarea unui grup special de lucru care să ia în considerare posibilitatea interzicerii Partidului Naţional Democratic al Germaniei (NPD), cu orientare neonazistă. O primă încercare de scoatere în afara legii a NPD a fost blocată de Curtea Constituţională în 2003.
Cazul este anchetat de Procuratura federală, în baza legislaţiei antiteroriste germane.
Potrivit unui studiu din 2010 al Friedrich Ebert Stiftung (FES), institut care are legături cu social-democraţii din SPD, mai mult de o treime dintre germani consideră că ţara este „în pericol grav de a fi acaparată de străini” şi tot peste 30 la sută dintre ei cred că, atunci când situaţia de pe piaţa muncii devine dificilă, „străinii trebuie trimişi în ţările lor”, iar mulţi dintre imigranţi vin în Germania numai „pentru a profita de sistemul de asistenţă socială”, conform Der Spiegel.
Tot în 2010, un studiu privind profilul extremiştilor care comit acte de violenţă, comandat de poliţia federală germană (BKA), arăta că ideologiile extremiste – indiferent dacă sunt de stânga sau de dreapta – le asigură simpatizanţilor sentimentul că au o direcţie bine definită în viaţa de zi cu zi, iar adoptarea unei astfel de ideologii este motivată în cele mai multe cazuri de insecuritate.
Extremiştii de dreapta, concentraţi în fosta Germanie Democrată
Biroul pentru protecţia Constituţiei (BfV) aprecia, la sfârşitul anului trecut, că în Germania există circa 25.000 de extremişti de dreapta, însă numai o mică parte dintre aceştia fac parte din grupuri organizate; dintre ei, cam 5.600 sunt consideraţi drept înclinaţi spre violenţă. Totuşi, raportat la populaţia de 82 de milioane de locuitori a Germaniei, extremiştii ar reprezenta doar o proporţie de 0,03 la sută.
Bernd Wagner, criminalist şi expert în problemele legate de extremismul de dreapta, afirmă, tot în Der Spiegel, că extremiştii se organizează în grupuri de mici dimensiuni, „care acţionează pentru a putea comite acte de terorism”, dar şi pentru a putea forma reţele, împreună cu grupări care au obiective similare. Celulele sunt formate în general din două până la patru persoane, acţionează clandestin şi independent şi deseori încearcă să obţină arme şi explozibili.
Majoritatea extremiştilor violenţi sunt recrutaţi dintre skinheads şi fanii unor genuri muzicale cum sunt NS hatecore sau NS black metal, unde NS are semnificaţia de „naţional-socialist”.
În 2010, în Germania au avut loc 15.905 infracţiuni asociate cu extrema-dreaptă, dintre acestea 285 fiind de natură clar xenofobă. Acelaşi raport arată şi că majoritatea violenţelor de extremă-dreapta sunt concentrate în cinci state din fosta Germanie de Est – Saxonia-Anhalt, Brandenburg, Saxonia, Thuringia şi Mecklenburg-Western Pomerania.
O anchetă realizată de Tagesspiegel şi Die Zeit arată că violenţele legate de extrema-dreaptă s-au soldat cu 137 de morţi în Germania între 1990 şi 2009, în timp ce BfV a identificat numai 47 de astfel de crime.
Urmărește-ne pe Google News
