Polonia se confruntă cu un serios conflict constituțional, după ce Tribunalul Constituțional a respins modificările operate de guvern pentru a-și spori influența asupra acestei instanțe, iar premierul a declarat că nu va respecta această hotărâre.
Tribunalul Constituțional a anulat miercuri legislația adoptată de parlament pentru a modifica funcționarea acestei instanțe astfel încât ea să poată fi controlată și să nu apară decizii defavorabile noii puteri de la Varșovia.
Instanța a explicat miercuri că legislația adoptată de parlament, în luna decembrie, subminează capacitatea sa de a-și desfășura activitatea eficient și credibil, motiv pentru care este neconstituțională.
Guvernul contestă însă dreptul instanței de a se pronunța în această privință, iar premierul Beata Szydlo a declarat înainte de apariția deciziei că Executivul nu o va respecta.
Schimbările adoptate de majoritatea Partidului Lege și Justiție (PiS), care a preluat conducerea Poloniei în urma victoriei obținute la alegerile din octombrie 2015:
- Este nevoie de două treimi pentru adoptarea deciziilor Tribunalului Constituțional, nu de majoritate simplă, ca până acum
- Cvorumul ședinței ar putea fi stabilit la 13 judecători, comparativ cu 9, câți trebuie să fie prezenți acum pentru ca Tribunalul să poată adopta o decizie.
Mai mult, noua putere a numit deja doi magistrați fideli la Tribunalul Constituțional, care au și avut o opinie separată la decizia de miercuri.
Reacția SUA
La Washington, John Kirby, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, și-a manifestat îngrijorarea cu privire la criza constituțională și a cerut oficialilor polonezi să rezolve urgent impasul:
„Sperăm că va fi găsită o soluție în disputa actuală, soluție conformă Constituției Poloniei, care să păstreze mecanismul democratic checks and balances, și care să respecte cele mai înalte standarde internaționale”.
Diplomații americani care au vizitat Varșovia în ultima perioadă le-au declarat guvernanților că așteaptă ca Polonia să respecte recomandările europene și să renunțe la măsurile discutabile luate (există mai multe legi controversate promovate de guvernul instalat după câștigarea alegerilor de către populiștii de la PiS).
Acum câteva luni, un oficial american menționa inclusiv posibilitatea de a se renunța la summitul NATO ce ar trebui organizat la Varșovia, în iulie, dacă noua putere va continua să ia măsuri nedemocratice.
Statul de drept din Polonia, evaluat
Comisia Europeană a declanșat în ianuarie, pentru prima oară, Mecanismul de evaluare a statului de drept.
Țara vizată este Polonia, care riscă, în cel mai rău caz posibil la capătul unei astfel de proceduri, să-i fie suspendat dreptul de vot în Consiliul European (o măsură improbabilă, fiindcă trebuie luată cu votul tuturor celorlalte 27 de state), până în momentul revenirii la regulile democratice ale UE.
“Reguli obligatorii nu au fost respectate, iar aceasta este o problemă serioasă într-un stat de drept. Trebuie să clarificăm situația și să începem un dialog”, declara comisarul Frans Timmermans, responsabil pentru statul de drept, după luarea deciziei de declanșare a mecanismului.
Cadrul Statului de Drept
Acest mecanism recent, numit Cadrul privind Statul de Drept (introdus în 2014), a fost conceput pentru a permite Comisiei și statului membru vizat să identifice împreună o soluție care să prevină apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă” și care ar putea declanșa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE (cel de suspnedare a votului în Consiliul European.
Prima dezbatere de orientare înseamnă declanșarea mecanismului și inițierea dialogului între cele două părți, adică lansarea „procedurii prealabile procedurii prevăzute la articolul 7”.
Procesul are trei etape:
Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.
Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.
Măsurile luate ca urmare a recomandării Comisiei: într-o a treia etapă, Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE (inclusiv suspendarea dreptului de vot, care însă trebuie aprobată de toate statele membre).
Practic, suspendarea dreptului de vot este imposibilă, cât timp Polonia are mai mulți aliați – Ungaria (Viktor Orban fiind considerat nu doar modelul copiat de noua putere de la Varșovia, ci și motivul principal pentru care a fost instituit acest mecanism), Cehia și alte state central-europene unde se manifestă în utlimul timp o deviere de la linia dictată de la Bruxelles.
Urmărește-ne pe Google News
