România a atras joi, în urma redeschiderii a două tranșe de obligațiuni de anul trecut, suma de 1,25 de miliarde de euro de pe pițele externe de capital, din care 750 de milioane de euro cu maturitate de 10 ani și 500 de milioane de euro cu maturitate de 20 de ani, transmite Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
”Rezultatul pare slab având în vedere că potrivit Bloomberg, România voia să împrumute 1,5 miliarde de euro, sugerând o cerere totală slabă în pofida unei prime de redeschidere generoase”, notează economiștii ING.
Suma a fost obținută prin redeschiderea celor două tranșe de obligaţiuni în euro emise în octombrie 2015, la randamente în scadere: de la 2,845% la 2,55% pentru tranșa de 10 ani și de la 3,93% la 3,90% pentru tranșa de 20 ani. Astfel, au fost atinse noi minime istorice pentru cele două maturități. Emisiunea a fost suprasubscrisă de aproape două ori.
”Eurobond-urile scadente în 2025 au avut un randament final cu 10 puncte de baza sub prețul orientativ inițial, în timp ce pentru titlurile din 2035, acesta a fost nemodificat față de discuțiile inițiale. Pentru întregul an, MF vrea să atragă în jur de 3 miliarde de euro prin Eurobond-uri, iar următoarea emisiune ar putea avea loc tot în prima jumătate a anului, având în vedere că trezoreria de stat ar putea urmări acoperirea accelerată a nevoilor de finanțare, înaintea alegerilor”, sunt de părere economiștii băncii olandeze.
Ministrul Finanțelor precizează că scopul ieșirii pe piețele externe a fost extinderea maturității portofoliului de datorie.
“Tranzacția de astăzi reconfirmă percepția foarte bună și încrederea investitorilor în economia românească într-un context volatil de piață, caracterizat de multe incertitudini. Pe fondul unei cereri semnificative, randamentele aferente titlurilor de stat sunt în scădere atât pentru titlurile de stat emise pe piața internă, cât și pentru cele emise pe piețele externe. Aceste evoluții conduc la reducerea costurilor aferente datoriei guvernamentale odată cu extinderea maturității portofoliului de datorie”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.
Oferta totală a cumulat 2,3 miliarde euro provenind din 220 de ordine. Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât și a tipurilor de investitori pentru ambele tranșe.
Astfel, pentru tranșa cu scadență în 2025 distribuția geografică a fost următoarea: România (23%), Marea Britanie (19%), SUA (14%), Polonia și alte țări din Centrul și Estul Europei (14%), Benelux (9%), Germania și Austria (8%), Italia (5%), Asia și Orientul Mijlociu (3%), Scandinavia (3%), alte țări (2%). În privința tipurilor de investitori, managerii de fonduri au predominat (60%), fiind urmați de bănci și bănci private (22%), fonduri de pensii și societăti de asigurare (11%), bănci centrale (5%) și alții (2%).
În tranșa scadentă în 2035, distribuția geografică a fost puțin diferită, cererea investitorilor din Germania și Austria fiind cea mai mare (22%), urmată de cea a investitorilor din Marea Britanie (18%), SUA (18%), România (17%), Benelux (7%), Franța (5%), alte țări din Europa (10%), Scandinavia (2%), Asia și alte țări (1%). Și pentru această tranșă cererea a venit predominant din partea managerilor de fonduri (56%), urmați de fondurile de pensii și asigurători (23%), bănci și bănci private (15%), bănci centrale (2%) și alții (4%).
În urma acestor redeschideri, lichiditatea ambelor tranșe a crescut considerabil, situandu-se la 2 miliarde de euro în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2025 și la 1,25 miliarde de lei în cazul emisiunii de euroobligațiuni scadente în anul 2035.
Aceste redeschideri fac parte din planul de finanțare externă aferent anului 2016, încadrându-se în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală în vederea reducerii riscului de refinanțare.
Emisiunea a fost administrată de către Citigroup Inc, HSBC Bank PLC, Raiffeisen Bank International AG și UniCredit SpA.
Urmărește-ne pe Google News
