Psihologul Daniel David: Dacă tinerii nu se organizează, România nu-și schimbă profilul psiho-cultural. Reformarea statului s-ar amâna cu 20 ani

Protestele de acum ale tinerilor reflectă o criză reală a societății – imposibilitatea României de a-și schimba profilul psiho-cultural, dar și conflictul dintre mentalitatea colectivistă a majorității seniorilor și mentalitatea de individ autonom a tinerilor, crede psihologul Daniel David.

Dacă tinerii se vor organiza, pot fi obținute victorii importante în următorii 3 – 5 ani, însă o detensionare ar însemna ca reformarea statului să se amâne 20 de ani, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Daniel David.

România va rămâne membru UE de mâna a doua dacă nu-și schimbă profilul psiho-cultural 

„Dacă ești în spațiul vestic și nu încerci să fi psiho-cultural vestic, vei fi mereu un membru de mâna a doua, nu vei participa la decizii și nu vei reuși să accesezi resurse.

Nu putem spune că noi vrem să fim membri ai Uniunii Europene, dar vrem să rămânem cu un profil colectivist, vrem să avem concentarrea puterii și să fim orientați spre evitarea incertitudinii.

Dacă nu se schimbă profilul psiho-cultural vom rămâne membri de mâna a doua ai Uniunii Europene.” 

Protestele, o manifestare a tensiunilor dintre mentalitățile vechi și cele de tip occidental 

„Societatea și statul român sunt construite pe baza unor valori vechi, care nu corespund sistemului european în care ne-am integrat. Avem ca bază o structură colectivistă și un element de concentrare a puterii, adică puțini conduc mulți.

Există în momentul acesta o tensiune extraordinară între mentalitatea majorității tinerei generații, care este o mentalitate de individ autonom nu mentalitate colectivistă, care dorește descentralizarea puterii și nu concentrarea puterii, cum se întâmplă acum în societatea românească.

Majoritate tinerilor este orientată către valori vestice – prin faptul că au fost acolo, au circulat, au făcut studii, se uită la filme ș. a.m.d.

Această tensiune există de mai mult timp și de câțiva ani se eliberează din când în când, prin astfel de manifestări de protest.

Părerea mea este că această tensiune va dura și statul, fiind unul nereformat, va mai face greșeli. O să vedeți că în următoarele luni or să mai apară alte momente de acest tip.

Ce vor tinerii:

Tinerii care ies în stradă nu se organizează suficient de repede pentru a veni cu niște lucruri pragmatice, dar știu că trebuie să se schimbe ceva profund.

Ei vor să plece toți – pentru mine, ca psiholog, asta înseamnă descentralizarea puterii, după modelul vestic.

Vor să plece găștile – pentru mine, asta înseamnă trecerea de la colectivism la o structură comunitară, o rețea de indivizi autonomi pe baza unor valori vestice.”

Statul este învechit, tinerii vor mai ieși în stradă. Altfel, statul se va reforma peste 20 de ani

„Tinerii, împreună cu societatea civilă, ar fi trebuit să pună pe masa partidelor câteva lucruri foarte clare.

Ei nu au făcut-o și tare mă tem că s-a pierdut din nou startul.

Dar, astfel de evenimente vor reapărea în următoarele luni, fiindcă statul român este un stat vechi, scârțâie din toate încheieturile, este nereformat, va mai face greșeli, și există această tensiune acumulată.

Până nu se reformează statul nu vom intra într-o normalitate europeană.

Diminuarea numărului de participanți la proteste are mai multe cauze conjugate, dar este și expresia neorganizării noastre, care ne caracterizează mereu. Toate au durat cam așa, câteva zile cu multă intensitate, cu multă emoție, dar nu reușim să facem saltul acesta de la motivație (care e este importantă), adică de la energie la scopuri – planuri – monitorizare.

Dar, când statul va face din nou greșeli, și va face, aceste manifestări vor reapărea și, poate că și societatea civilă va înțelege că ar fi bine să fie mai unită și că dacă nu folosești această energie a tinerilor vom avea mereu manifestații, dar fără o reformă a statului.

Statul va fi reformat când acești tineri vor avea 40 de ani și vor fi în poziții de influență socială, deci peste 20 de ani.

Dacă ar ști să-și canalizeze energiile acești tineri, atunci am putea obține succese importante în 3 – 5 ani. Se irosește energia.”

Prin demonstrațiile de acum tinerii se antrenează

„Prin aceste proteste, tinerii se antrenează și vor fi tot mai bine organizați. Echipa de juniori se antrenează, devine tot mai activă, rețelele se întăresc, își dau seama de propriile greșeli, pun presiune pe factorul politic.

Dar, cred că s-a câștigat mult, cabinetul Ponta și-a dat demisia, guvernul care va veni va fi atent la un anumit mesaj. Sunt niște câștiguri, dar nu tocmai cele scontate de ei.

Dacă guvernul care vine va performa bine și va avea mesaj european, s-ar putea să nu mai asistăm la manifestații.

Dar tensiunea este între mentalitatea tinerei generații care vrea o Românie sincronizată cu modelul european, și structura esențialistă a societății românești, care este exact opusă.

Ce-ar putea să facă în momentul ăsta este să monitorizeze foarte atent activitatea noului guvern și să-i spună foarte clar: Să terminăm cu sistemul de pile -– relații, cu șefii și concentrarea puterii. Să luăm modelul european.”

Cine este Daniel David

Daniel David este profesor de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și preşedintele International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health. Din 2009 este profesor asociat (adjunct professor) la prestigioasa instituţie medicală Icahn School of  Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA şi directorul programului de cercetare la Albert Ellis Institute, New York, USA, un institut de referinţă la nivel internaţional pentru cercetarea şi practica în psihoterapie şi sănătate mintală.

Este coordonatorul celei mai ample lucrări privind psihologia poporului român, studiu la care profesorul Daniel David și echipa sa au lucrat 10 ani și care a fost lansat anul acesta: „Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor”.

Volumul a fost și criticat, deoarece pare neprofesionist să faci profilul unei națiuni, însă analiza surprinde diferența dintre „cum sunt” și „cum se cred” românii.