România a atins doar 3 ținte din cele 16 asumate oficial acum 7 ani din „Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020” – potrivit unei analize realizate de INACO privind stadiul implementării.
Potrivit cercetătorilor asociației, o a patra țintă este realizată parțial, iar 12 nu sunt realizate în ultimul an de implementare a strategiei.
Asociația INACO consideră că o fidelă analiză a gradului de implementare a tuturor planurilor și strategiilor naționale, ar imprima viteză în faptele publice în anul 2020, pentru a putea avansa un plan și mai ambițios de dezvoltare pentru următorul deceniu, mai creativ și mai inovativ.
Contextul relevant: Uniunea Europeană alocă 100 de miliarde de euro pentru cercetare-dezvoltare-inovare în perioada 2021-2027.
”În topul 3% mondial ne regăsim ca națiune română doar cu cercetarea, universitățile și sectorul IT”, susțin experții organizației neguvernamentale INACO – Inițiativa pentru Competitivitate. Adică exact cu domeniile care au combinat inteligența cu tehnologia. Pentru a performa în economie, în educație, în decizia publică deopotrivă, avem de făcut același lucru: să combinăm inteligența, cu tehnologia și cu empatia socială pentru a nu lăsa niciun cetățean în urmă. De la on-line, la om-line, cum îmi place să spun. În acest scop avem nevoie de cercetare și inovare”, consideră Andreea Paul, președintele INACO și conferențiar universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE.
100 de miliarde de euro, fonduri puse la dispoziție de UE
Uniunea Europeană a propus tuturor statelor membre cel mai puternic program investițional pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027, Horizon Europe – în valoare de 100 de miliarde Euro, pentru a ne modela viitorul mai verde, durabil, digital și competitiv.
”70% din aceste fonduri se vor îndrepta către IMM-urile inovative, disruptive și cu potențial de extindere. O oportunitate pentru companiile și instituțiile de cercetare românești deopotrivă pentru a trece din laboratoare pe piață.
Guvernul României vine la rândul său cu Planul Național de Investiții și Relansare Economică, tot de 100 de miliarde euro pentru 2020-2030, unde domeniul CDI nu apare nici în cuprins, nici între obiectivele specifice, în schimb apare menționat fie între paranteze, fie este expediat în propunerile de dezvoltare ale infrastructurii cercetării, în granturile alocate companiilor sau în absorbția fondurilor europene alocate pentru următorii 7 ani.
Or, fără creativitate și cercetare nu poți relansa economia pe termen lung. Fără inovare și antreprenoriat nu poți modela viitorul”, completează Andreea Paul.
O strategie între vorbe și fapte
Dintre cele 16 ținte oficial asumate acum 7 ani doar 3 sunt atinse (unul fiind încă cu semnul întrebării), unul este realizat parțial, iar 12 nu sunt realizate în ultimul an de implementare.
Andreea Paul și Anca Tamaș, experte și voluntare INACO, au analizat fiecare obiectiv în parte și au comparat ”obligațiile legale/declarațiile de intenție” cu realizările surprinse în ultimele baze de date oficiale disponbile la nivel național, internațional și în rapoartele de profil (Eurostat, Statista, U.S. Patent and Trademark Office, European Union Intellectual Property Office, Global Innovation Index 2019, rapoarte ale Comisiei Europene etc.).
(Descărcați AICI analiza detaliată a celor 16 ținte asumate prin strategie)
”Unul dintre obiectivele atinse – depunerea a cel puțin 60 de aplicații de brevete anual în SUA până în anul 2020, era în realitate depășit încă din anul 2009, ceea ce ne face să credem că ținta a fost greșit stabilită la momentul adoptării Strategiei naționale de CDI 2014-2020. România avea 165 de aplicații de brevete USTPO depuse în 2015, conform ultimelor date oficiale disponibile.
Un alt obiectiv atins, ba chiar depășit, este acela al co-publicațiilor în parteneriat public-privat raportat la 1 milion de locuitori. România se află pe antepenultimul loc în UE la acest indicator”, arată Andreea Paul.
”România avea 231 de firme gazelă tinere, cu creștere rapidă a numărului de angajați, în anul 2017 (unele dintre ele fiind inovative – nu am găsit oficial aceste informații nici la INS, nici la BNR, nici la Eurostat), peste ținta de 150 de firme inovative cu creștere rapidă asumate în Strategia națională de CDI a României. Evaluarea INACO este intuitivă din acest punct de vedere”, explică Anca Tamaș.
Un obiectiv este realizat parțial, iar restul de 12 sunt nerealizate, foarte departe de țintele asumate pentru anul 2020. Ba chiar unele obiective asumate pe hârtie, în lege, înregistrează regrese semnificative față de valorile înregistrate în anul 2014, anul în care a fost elaborată strategia CDI. Cum să ne setăm în aceste condiții așteptările pentru noi promisiuni?
Pariul pe inovație
”Studiul din iunie 2020 publicat de McKinsey arată că pariul pe inovație este răspunsul la redresarea economică post-COVID-19. Dar, foarte puțini conducători de afaceri mari sunt pregătiți să facă față acestei provocări. Românii sunt creativi individual. Organizațional? Pe ultimul loc din UE. De ce? Pentru că doar vorbim despre inovare și cercetare, dar le îngrădim într-un sistem birocratic care le sufocă. Predau din 2012 creativitate la ASE București și majoritatea studenților și masteranzilor încă mai cred că a fi creativ este apanajul mediului artistic, al industriilor creative. Creativitate înseamnă nu generarea de idei, ci punerea lor în practică. Or, imprevizibilitatea mediului de afaceri românesc și birocratizarea excesivă fac acest lucru extrem de dificil”, adaugă Mariana Nicolae, profesor universitar emerit, mentor pentru leadership, creativitate, comunicare interculturală și voluntară în comunitatea de profesioniști ai INACO.
INACO continuă să acționeze pentru conștientizarea decidenților publici că e necesar să arunce un ochi spre comunitatea viitorului, inclusiv spre cercetare-dezvoltare și inovare.
În acest sens au fost semnate primele 14 parteneriate între Asociația INACO și instituțiile publice locale și centrale pentru stimularea creării Grupurilor de Inițiativă Locală pentru Economia Viitorului, care să contribuie la construcția satului viitorului și ale orașelor smart, cu accent pe dezvoltarea polilor de competențe, de productivitate, de creativitate, de cercetare și dezvoltare.
