România, Bulgaria, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania au participat la summitul China – Europa de Est și Centrală doar la nivel de ministru, deși reuniunea a fost prezidată de președintele Xi Jinping.
Jumătate dintre statele UE au refuzat să-i aducă un omagiu liderului chinez, scrie Politico.
Din partea României a participat minsitrul Economiei, Claudiu Năsui.
Bulgaria, România și Slovenia s-au alăturat celor trei țări baltice – Estonia, Letonia și Lituania – care au decis să nu-și trimită președinții sau prim-miniștrii să participe la ceea ce China spera să fie un summit „Xi plus 17 lideri”. În special pentru statele baltice, rolul NATO ca garant al securității împotriva Rusiei depășește alte preocupări.
Reprezentanții acestor state au fost miniștri, cu toate că numai cu o zi înainte diplomații chinezi încă făceau presiuni asupra acestor capitale pentru a trimite „o reprezentare de nivel superior”, potrivit unui diplomat dintr-una dintre cele șase țări.
Formatul „17+1″ (12 state membre ale Uniunii) a fost lansat în 2012 de Beijing, pentru a consolida relațiile cu Europa Centrală și de Est prin angajarea investițiilor în infrastructură în cadrul proiectului gigant Belt and Road, care leagă China de piețele UE.
Inițiativa Belt and Road nu a lipsit de pe agenda summitului, iar președintele chinez a ținut să menționeze că vrea să facă din Europa Centrală și de Est „prima regiune” din lume care să fie acoperită în totalitate de această schemă.
Xi Jinping nu a numit niciun proiect de infrastructură nou, în condițiile în care Comisia Europeană și-a propus o analiză mai atentă acordurilor pentru investiții în infrastructură semnate de statele membre cu China.
Farmecul Chinei se disipează însă, scrie Politico. Țările din Europa de Est sunt din ce în ce mai convinse că Beijingul nu oferă cu avantajele economice pe care și le-au imaginat inițial.
De asemenea, de la lansarea platformei au apărut o serie de probleme de securitate ce trebuie luate în considerare, mai ales în contextul venirii lui Joe Biden la Casa Albă. Noul președinte al SUA a declarat că dorește să formeze o contrapondere diplomatică amplă la China.
La întrebarea despre 17 + 1, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că Washingtonul s-a angajat să coopereze cu Europa în ceea ce privește politica față de China. „Recunoaștem că partenerii noștri europeni au propriile lor interese și relații și nu-i forțăm să aleagă între China și Statele Unite. Cu toate acestea, rămânem îngrijorați de faptul că Beijingul a folosit frecvent colaborările multilaterale ca instrument pentru a-și promova economia, securitatea națională și propriile interese, în detrimentul păcii și prosperității altor țări, al respectării drepturilor omului și al ordinii internaționale bazate pe reguli”.
Dublarea importurilor de produse agricole din ECE, în cinci ani
Xi Jinping a abordat marți teritorii noi. El a promis că țara sa își va dubla importurile de alimente din regiune și s-a arătat deschis să livreze vaccinurile anti-Covid poduse în China.
A fost o strategie inteligentă a lui Xi Jinping să apeleze la sectorul agricol, deoarece este un subiect sensibil în care economiile rurale mai sărace din Europa de Est, care se plâng că sunt subminate de puterile agricole extrem de protecționiste din Europa de Vest.
