Guvernul a alocat miercuri 5 milioane de lei Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru finanţarea unor lucrări de consolidare a cădirilor incluse în Programul de acţiuni pe anul 2014 privind lucrări de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţii.
Prin programul guvernamental, în 2014, cele 5 milioane de lei vor finanţa 22 de şantiere din Capitală şi din ţară.
Pentru comparaţie, pentru lucrările de consolidare ale sediului Primăriei Capitalei s-au plătit până în prezent 57 milioane de lei, costul lucrărilor de finisaj fiind estimat la încă 81 milioane de lei. Sumele, asigurate de la bugetul local sau din finanţări externe, au fost anunţate de primarul Sorin Oprescu pe data de 19 martie.
Programul de consolidări- care sunt nevoile, care sunt alocările
Programele din domeniul consolidării locuinţelor cu risc seismic beneficiază de finanţări subdimensionate faţă de nevoi.
Anul trecut, guvernul a alocat pentru acest program naţional de acţiuni suma de 4,5 milioane de lei, pentru 15 obiective, 6 dintre acestea (3 din Bucureşti şi câte unul din Constanţa, Tulcea şi Roman) figurând şi pe lista din 2014, din cauza alocărilor insuficiente.
În 2013, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat lucrări de consolidare în sumă de 6,7 milioane de lei.
Prin programele locale, în Bucureşti au fost consolidate 14 clădiri în perioada 2002-2012.
În Bucureşti există, conform datelor PMB, 2800 de clădiri care trebuie consolidate:
- 380 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public
- 301 clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa II de risc seismic
- 1619 clădiri expertizate tehnic, încadrate în categoria “urgenţe” fără să fi fost încadrate corespunzător în clasele de risc seismic.
Conform listelor de expertiză ale Primăriei Generale, cea mai veche clădire din Capitală care necesită lucrări de consolidare a fost construită în 1833 şi se află pe Bulevardul IC Brătianu, la nr. 22.
(Descărcaţi AICI lista oficială a tuturor clădirilor din Bucureşti care sunt expertizate tehnic din punct de vedere al riscului seismic)
Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic a fost lansat de Guvernul Radu Vasile, în 1998, şi a debutat cu alocarea fondurilor necesare deschiderii a 8 şantiere.
Până în anul 2000, au mai fost finanţate lucrări la alte 8 clădiri.
Primele lictitaţii pentru lucrări s-au organizat la trei ani de la debutul programului, în 2001, dintre cele 16 obiective fiind contractate lucrări la 5.
(Descărcaţi AICI lista obiectivelor cuprinse în Programul naţional de consolidare-2014)
Prin lege, proprietarii imobilelor încadrate la diverse clase de risc seismic trebuie să cofinanţeze lucrările de consolidare. Proprietarii pot plăti în rate, de până la 25 de ani, contribuţia şi pot beneficia de scutire de la plata acestora pentru perioadele în care veniturile lor sunt sub salariul mediu net pe economie.
Clădirile cu risc seismic pierd în favoarea ceasurilor aurite şi a izolării termice
Formal, toţi oficialii sunt de acord că lucrările de consolidare ale clădirilor vechi trebuie executate în regim de urgenţă.
Atunci când vine vorba de alocări financiare se demonstrează că altele sunt priorităţile. Câteva exemple:
- Cele şase primării de sector au alocat, în 2013, 436 de milioane de euro pentru izolarea termică a blocurilor din Bucureşti
- Primăria Capitalei a aprobat 18 milioane de euro pentru realizarea pasajului subteran de la Piaţa Presei. Lucrarea, afirmă cu justificări tehnice Ordinul Arhitecţilor într-un comunicat, nu este utilă
- Primăria Capitalei a aprobat 15 milioane de euro pentru realizarea unui pasaj pietonal în Piaţa Romană
- Primăria Capitalei a cumpărat (în 2011), prin Administraţia Lacuri şi Parcuri, 16 chioşcuri pentru care a plătit 592.000 de euro
- Primăria Capitalei a cumpărat (în 2012), prin Administraţia Lacuri şi Parcuri, 20 de ceasuri aurite pentru care a plătit 700.000 de euro
