Chiar dacă a consumat cu 7,6% mai puțină electricitate în economie și cu 5,1% în minus pe total, România a importat net în jur de 5% din consum în primele 10 luni ale anului 2020 față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
Impactul crizei coronavirus asupra României a determinat reducerea cererii de electricitate în economie și respectiv scăderea consumului cu peste 2,6 miliarde kWh ( -7,6%) pe acest segment de piață, în primele 10 luni ale anului 2020, față de 10 luni din 2019, până la mai mult de 32,6 miliarde kWh.
Consumul populației a crescut, cu 3,8%, până la 10,6 miliarde kWh, circa o treime din consumul economiei.
Scăderea consumului pentru iluminatul public cu aproape 11% este de asemeni relevantă pentru problemele financiare ale administrațiilor locale.
Consumul final de electricitate al României a coborât cu 5,1% până la aproape 43,7 miliarde kWh (sau milioane MWh, ori 43.688 TeraWh, adică 43, 7 GigaWh), ca urmare a reducerii corespunzătoare a cererii.
Importurile au crescut cu peste 58,2% (până la 6,3 GWh), mai repede decât exporturile (+48,8%, până la 4,09 GWh).
Au fost menajate centralele pe cărbune – cele mai costisitoare
Producția de electricitate a scăzut cu 7,1%, până la 45,7 GWh și, chiar dacă producția în termocentralele clasice (pe cărbune sau pe gaze) a acoperit peste 35% din total, aceasta din urmă a scăzut cel mai mult, cu 16,5%.
Electricitatea produsă din cărbune este cea mai scumpă din cauza costurilor mari cu certificatele de emisie de gaze de seră, care au adus în pragul insolvenței CE Oltenia, cel mai mare producător de acest tip și unul dintre cei mai mari ai țării.
Și-au sporit producția reactoarele nucleare (+ 10,4%, până la 9,7 GWh) și centralele eoliene (+1,8%, până la 5,78 GWh).
Cele două sectoare de producție energetică au acoperit 20,6%, respectiv 12,6% din total.
Importurile de energie primară au scăzut cu 13,6%.
Resursele totale de energie primară au scăzut cu 11,9%, în primele 10 luni din 2020, față de aceeași perioadă a anului precedent, până la 25,76 milioane de tone echivalent petrol (tep), din care importul a acoperit peste 42%.
Totalul resurselor de energie primară din perioadă a scăzut cu 3,47 milioane tep (-13,6%).
Importul de țiței a scăzut cu 22,4%, până la 5,56 milioane tep, ca urmare a scăderii masive a cererii de carburanți. A scăzut și importul de gaze naturale, cu 18% până la 1,36 milioane tep.
Producţia internă a însumat mai mult de 14,8 milioane tep, în scădere cu mai mult de 1,74 milioane tep (-10,5%).
