fbpx

Chestiunea

Cele 3 legi fără de care digitalizarea României rămâne în improvizație

Entuziasmul digitalizării manifestat în debutul pandemiei pare că s-a domolit – se aude tot mai rar de ”oportunitatea digitalizării creată de coronavirus”, iar marile proiecte… Mai mult

12.01.2021

Europa

McKinsey: „Noua normalitate” și tendințele economice care o vor defini, începând chiar cu 2021

Începând din chiar acest an, va fi accelerată dezvoltarea unor domenii precum biotehnologia, managementul riscului privind lanțurile de aprovizionare, sau forța de muncă. Reguli vechi… Mai mult

12.01.2021

La obiect

România, peste media UE la taxele de mediu colectate, dar cu încasări mai mici raportate la PIB. Observații

România s-a situat în anul 2019 pe locul 10 între statele UE în ceea ce privește ponderea taxelor de mediu încasate în totalul taxelor și… Mai mult

12.01.2021

Chestiunea

Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2020 arată că veniturile medii ale românilor au ajuns la nivelul de 2.068 lei lunar pe persoană și… Mai mult

11.01.2021

4 noi reglementări europene cu impact asupra pieței digitale europene începând din 2021

de Catalin Grigorescu , Diana Gavril, Alexandra Netcu 16.12.2020

Reglementarea pieței digitale europene este o preocupare constantă a Comisiei Europe. Fie că sunt în scopul creșterii bunăstării consumatorilor, așa cum afirmă Comisia Europeană, sau în scopul blocării giganților din tehnologie în planul lor de a domina spațiul digital european, acestea sunt cele mai importante reglementări europene care vor modela spațiul digital european în 2021.

Servicii audiovizuale – ținând pasul cu noile modele de distribuție a conținutului video

Directiva Serviciilor Audiovizuale[1] din 2018 este deja în vigoare și aduce schimbări semnificative pentru radiodifuzorii liniari și furnizorii de servicii la cerere, oferind standarde minime de armonizare. Una dintre cele mai notabile modificări aduse constă în introducerea de reguli privind platformele de partajare a conținutului video, care vor fi supuse unor obligații mai stricte de a proteja publicul, în special minorii, de conținutul dăunător din mediul online și vor trebui să ia măsurile adecvate pentru a proteja publicul de incitarea la violență sau ură și de conținut care constituie infracțiuni (în esență, provocare publică de a comite infracțiuni de terorism, pornografie infantilă și rasism/xenofobie).

Deși termenul limită de implementare din 19 septembrie 2020 a trecut, România încă nu a lansat pentru consultare publică un proiect de lege de implementare.

Codul European al Comunicațiilor Electronice – consolidare și reformă

În decembrie 2018 a fost adoptat primul Cod European al Comunicațiilor Electronice („CECE”)[2], ce reprezintă o amplă reformă a cadrului european în domeniul comunicațiilor electronice. Un aspect foarte important al CECE este acela că noțiunea de serviciu de comunicații electronice a fost extinsă pentru a încorpora schimbările evolutive din sector, ceea ce a dus la creșterea numărului de furnizori de servicii care fac obiectul prevederilor CECE (e.g. serviciile de comunicații interpersonale furnizate prin intermediul internetului, cum ar fi WhatsApp, sunt acum incluse în serviciile de comunicații electronice).

CECE trebuie transpus de către statele membre până la 21 decembrie 2020. În România, proiectul de implementare se află în prezent în dezbatere și, având în vedere timpul scurt rămas la dispoziție și un Parlament în formare, este puțin probabil ca legea de punere în aplicare să fie adoptată la timp.

Extinderea Drepturilor Consumatorilor din Sfera Digitală

Directiva privind Conținutul Digital[3] din 2019 și Directiva privind Vânzarea de Bunuri[4] din 2019 vizează reducerea costurilor de tranzacție pentru afaceri prin alinierea legislației UE și creșterea nivelului de protecție și securitate juridică pentru consumatori atunci când fac achiziții din întreaga UE. Acestea vin în plus față de Regulamentul Platforms-to-Business[5] din 2019, care tratează relația dintre platforme și utilizatorii lor de afaceri, care a intrat în vigoare în iulie 2020.

În timp ce Directiva privind vânzarea de bunuri se aplică contractelor de vânzare între un consumator și un vânzător de bunuri, incluzând bunuri cu element digital (e.g. ceasuri inteligente, televizoare inteligente etc.), Directiva privind conținutul digital se aplică contractelor încheiate între un consumator și un comerciant. care furnizează conținut digital sau servicii digitale. Definiția privind „serviciile digitale și conținutul digital” acoperă, printre altele, serviciile de comunicare socială, software-ul sub formă de servicii și diverse aplicații informatice. Cu toate acestea, anumite servicii, precum asistența medicală, serviciile financiare și software-ul open source, sunt excluse în mod expres. Un aspect foarte important este acela că Directiva privind conținutul digital se aplică și atunci când consumatorul furnizează datele sale personale drept contravaloare în schimbul conținutului digital sau a serviciului digital. Cu toate acestea, problema valabilității contractului este lăsată în sarcina legislației naționale.

Ambele directive trebuie adoptate de către Statele Membre înainte de 1 iulie 2021 și se vor aplica de la 1 ianuarie 2022.

Cea mai amplă revizuire a legislației privind drepturilor de autor din ultimii 20 de ani

Directiva privind Drepturile de Autor [6] din 2019 este cea mai amplă revizuire a legislației europene privind drepturile de autor din 2001, menită să adreseze provocările utilizării transfrontaliere sporite a conținutului digital. Noile reguli oferă o protecție sporită pentru autori și artiști, deschizând în același timp noi posibilități de accesare și partajare online a conținutului protejat prin drepturi de autor în întreaga Uniune Europeană.

Prestatorii de servicii online de partajare de conținut sunt în mod considerabil afectați de Directiva privind drepturile de autor. Într-o schimbare fără precedent privind răspunderea pentru încălcarea drepturilor de autor, platformele de partajare de conținut vor fi, în principiu, obligate să obțină licențe pentru conținutul protejat prin drepturi de autor încărcat de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții stabilite în Directiva. Noile reguli continuă să fie subiectul unor dezbateri intense, iar implementarea practică a sistemelor de monitorizare continuă și de colectare a drepturilor pune probleme întregii industrii.

Directiva privind drepturile de autor trebuie implementată în UE până la data de 7 iunie 2021.

Bonus: Pachetul Legislativ privind Serviciile Digitale („Digital Services Act Package”)

Pachetul Legislativ privind Serviciile Digitale este un pachet legislativ anunțat de CE chiar în timp ce scriem acest articol, care își propune să creeze un cadru juridic modern pentru serviciile digitale in Europa[7]. Pachetul reprezintă cel mai mare efort de reformare a reglementării în sectorul serviciilor digitale de la Directiva privind Comerțul Electronic din 2000 și are ca scop consolidarea Pieței Digitale Unice și asigurarea că furnizorii de servicii digitale din Uniunea Europeană acționează în mod responsabil pentru a atenua riscurile cu care se confruntă utilizatorii lor și pentru a le proteja drepturile. Pachetul își propune să adreseze problemele ridicate de puterea crescândă a platformelor digitale, în special a acelora care sunt calificate ca gatekeepers (care, spre exemplu, ar putea fi obligate să respecte anumite cerințe de interoperabilitate cu alte soluții) și marchează întoarcerea Comisiei Europene la impunerea de măsuri ex-ante, o abordare care a avut mai degrabă caracter excepțional în ultimele două decenii.

*

Cătălin Grigorescu este avocat partener și liderul practicii de tehnologie, media și telecomunicații (TMT) a societății de avocați bpv Grigorescu Ștefănică. Practica de TMT a societății este una dintre cele mai mari și mai active din România, fiind de peste 5 ani clasată în eșalonul 1 al celor mai importante directoare internaționale. Practica consiliază și reprezintă un spectru larg de actori din sectoarele tehnologiei digitale și industriale – de la giganți internaționali precum Google, WPP sau Orange până la companii importante din România și din regiune, precum FintechOS, Zitec, Innoship.

Diana Gavril este avocat colaborator în cadrul departamentului de tehnologie, media și telecomunicații al bpv Grigorescu Ștefănică.

Alexandra Netcu  este avocat colaborator în cadrul departamentului de tehnologie, media și telecomunicații al bpv Grigorescu Ștefănică.

[1] Directiva (UE) 2018/1808 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul Statelor Membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței;

[2] Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice care abrogă dispozițiile Directivei 2002/21/CE.

[3] Directiva (UE) 2019/770 privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale;

[4] Directiva (UE) 2019/771 privind anumite aspecte referitoare contractele de vânzare de bunuri;

[5] Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online;

[6]Directiva (UE) 2019/790 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE).

[7] https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-services-act-package

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.12.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

VIDEO Siegfried Mureşan: Bugetul de stat va primi 4 miliarde euro, prefinanțare proiecte în Planul de reziliență

Redacţia

România ar putea avea în decursul lunii aprilie acordul Comisiei Europene pe Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit de autoritățile de la București în… Mai mult

Stiri

Suntem pregătiți să accelerăm și etapa a III-a de vaccinare, dacă vom avea dozele necesare – premierul Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că România are asigurat un stoc sigur de 2,4 milioane de doze vaccin până la sfârșitul lunii martie, ceea… Mai mult

Stiri

România și ridicarea MCV: Memorandum pentru calendarul adoptării măsurilor necesare

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat miercuri un calendar pentru bifarea măsurilor necesare ridicării Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), a anunțat vicepremierul Dan Barna. Memorandul prevede sfârșitul… Mai mult

Stiri

ANRE: Se va aplica tariful cel mai mic de electricitate pentru consumatorii care n-au ales o ofertă concurențială

Adrian N Ionescu

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a anunțat, miercuri, că a aprobat varianta aplicării tarifului celui mai mic al furnizorului de electricitate, pentru consumatorii… Mai mult

Stiri

VIDEO Daniel Anghel: SAF-T va eficientiza inspecțiile fiscale

Redacţia

Introducerea SAF-T (fișierul standard de raportare pentru taxe) ar putea genera o creştere consistentă a veniturilor colectate de ANAF la buget şi la reducerea GAP-ului… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Călugăreanu: Se modifică structura organizatorică a ANAF și a Ministerului Finanțelor

Redacţia

Președintele ANAF, Mirela Călugăreanu, declară că instituția pe care o conduce are anul acesta 3 direcții majore de acțiune: continuarea parteneriatului cu contribuabilii, soluții digitale… Mai mult

Stiri

VIDEO Ionuț Dumitru: Povara dobânzilor la datoria publică începe să apese

Redacţia

”Știm cu toții că avem o problemă bugetară foarte serioasă: avem un deficit bugetar care a crescut foarte mult în ultimii ani. Din păcate, rădăcinile… Mai mult