4 ani de la Colectiv: 65 de morți și 0 vinovați

65 de morți: 27 de tineri au murit în urmă cu patru ani în incendiul de la Club Colectiv, iar alţi 146 au fost răniţi şi transportaţi la spitalele din Capitală. Ulterior, 38 dintre supravieţuitori au murit în spitale din țară sau din străinătate, numărul total al celor decedați din cauza incendiului urcând la 65.

Pe 30 octombrie 2015, în jurul orei 22.32, în timp ce pe scenă concerta trupa Goodbye to Gravity, scânteile de la artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice cuprind stâlpul de susţinere al imobilului și apoi tavanul, din care încep să cadă bucăţi incandescente.

Intervenția pompierilor este haotică, așa cum a reieșit din declarațiile martorilor, dar și din înregistrările ce au fost dezvăluite recent.

(Citiți și „Parchetul General, după apariția filmării cu primele intervenții de la Club Colectiv: Așteptăm „)

La câteva zile după tragedie, se descoperă mai multe nereguli legate de avizele clubului, precum și lipsa autorizației de funcţionare. Cristian Popescu Piedone, pe atunci primar al Sectorului 4 al Capitalei, unde se află Clubul, declara că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul său de vedere, Club Colectiv a funcționat legal.

Numeroasele suspiciuni de corupție apărute odată cu dezvăluirile din presă, au declanșat unele dintre cele mai mari proteste din ultimii ani. Pe 4 noiembrie 2015, peste 30.000 de oameni au protestat în Piața Universității, oamenii fluturând steaguri, fluierând din fluiere și vuvuzele, scandând și afișând mesaje împotriva corupției și clasei politice.

Atunci s-a născut sloganul Corupția Ucide.

Schimbări, doar politice și pe termen scurt

Sub presiunea străzii, premierul Victor Ponta a dmeisionat, gestul său fiind urmat și de primarul Cristian Popescu Piedone, care a anunțat retragerea din viața politică.

Victor Ponta și-a continuat activitatea politică, a fost reales la alegerile parlamentare din 2016, iar acum este liderul partidului ProRomânia și a declarat că dorește să candideze la alegerile prezidențiale din 2024.

Supraviețuitorii cer decontarea pe viață a tratamentelor

La patru ani de la drama  Colectiv, victimele cer o reglementare care să le acorde dreptul la decontarea pe viață a tratamentelor de care au nevoie, fără a mai fi nevoiți să solicite periodic astfel de ajutoare.

Răniții spun că trupurile lor nu s-au refăcut după rănile suferite în urma inciendiului și necesită îngrijiri întreaga viață, solicitând autorităților statului asigurarea de „sprijin pe viață, prin plata tuturor tratamentelor, intervențiilor chirurgicale, procedurilor de recuperare”.

Anchetele

A fost finalizat un singur dosar, în care au fost trimiși în judecată:

• Marian Moise, pirotehnistul care a montat artificiile în clubul Colectiv
• artificierul Viorel Zaharia
• patronii clubului – George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu
• patroana firmei care a livrat artificiile

Partea privind modul intervenției și cum au fost tartați în spitalele românești tinerii arși la Colectiv, sunt investigate încă. Ancheta este extinsă în urma plângerilor penale depuse de părinți și victime.

Săptămâna aceasta, Parchetul Militar a anunțat că a început cercetările in rem în dosarul Colectiv, după apariția imaginilor care surprind primele momente ale intervenției.

Se fac cercetări inclusiv pentru profanare de cadavre, după ce un militar sar fi adresat cuvinte injurioase cu privire la o persoană decedată.

De asemenea, procurorii militari fac cercetări și pentru sustragere sau distrugere de probe, cu privire la faptul că filmarea cu primele momente ale intervenției au apărut abia după aproape patru ani.

Primele centre pentru mari arși – nefinalizate, dar inaugurate înaintea comemorării

România încă nu are un centru funcțional pentru tratarea în condiții de maximă siguranță a marilor arși.

Ministerul Sănătății a inaugurat forța două asemenea centre, la Iași și la Timișoara, însă ambele nu funcționează încă.

La Timișoara, proiectul a fost dezvoltat în nouă ani, iar construcția nu a fost încă recepționată de beneficiar.

Secţia Clinică de Chirurgie Plastică şi Mari Arşi de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi a fost inaugurată pe 16 octombrie, în prezența ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, dar și a zeci de fociali din județ. Centrul a fost închis a doua zi, întrucât testele epidemiologice efectuate după festivitățile la care au participat peste 100 de persoane au ieșit parțial neconforme.

Raportul privind intervenția la incendiul din Club Colectiv

Corpul de control al fostului premier Dacian Cioloș a realizat în 2016 o analiză a modului în care au reacționat autoritățile, iar concluziile au fost devastatoare:  

• Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv din București din seara de 30 octombrie 2015 a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților
• Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat, ci doar după parcurgerea unor etape birocratice, deși legea permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru situații de urgență. Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență.
• Există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării Planului Roșu de Intervenție către toate entitățile implicate în Intervenție: Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial că nu i-a fost transmisă informarea; înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție
• Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție.
• Unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat, tocmai din cauza lipsei unei coordonări reale a operațiunii de intervenție.
• Subdotarea și personalul insuficient al Serviciului de Ambulanță. Din cauza salariilor, mulți angajați pleacă în străinătate, spune Raportul. La data de 30 octombrie, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare – 76% erau foarte vechi și în situație de casare. Conform legislației și raportat la numărul populației, declarate statistic la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, Serviciul ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.
• Raportul Direcției de Sănătate Publică a municipiului București conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit.
• Unitatea de îngrijire a arșilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) era, la data de 30.10.2015, complet dotată și funcțională, dar nu a fost și nu este folosită.
• Nu a fost activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, deși acesta era aplicabil.
• Ca notă unitară în ceea ce privește datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și în privința numărului total de decese.
• Imediat după incendiu, autoritățile au întors din drum, pe motiv că nu este nevoie de ajutorul lor la Colectiv. Un echipaj de poliție le-a spus: “Nu este nevoie, circulați, circulați!”, de;I doar ;ase echipaje SMURD erau atunci la fața locului. La fel s-a întâmplat și cu un echipaj de la Sanador.
• Au fost recepționate 114 apeluri de urgență, din care 78 între orele 22.32 și 22.43, așa încât trebuia declanșat mai devreme Planul Roșu.
• Primul echipaj a ajuns după 11 minute la Club Colectiv.
• Planul Roșu a fost declanșat la 22.50, oră până la care au mai sosit la fața locului 10 echipaje de prim ajutor
• Situațiile privind echipajele de intervenție trimise sunt diferite, nu se poate spune cu exactitate care a fost situația reală. SMURD spune că 184 de pacienți au fost transportați la 13 spitale din București, dar Institutul Național de Sănătate Publică a comunicat Corpului de control că au fost 163 de victime, internate în 11 spitale.
• Din datele INSP, 48 de cazuri ar fi fost transferate în străinătate, deși evidența defalcată arată că au fost doar 41.
• Raed Arafat a hotărât faptul că nu este necesară instalarea postului medical avansat, deși imaginile de la fața locului, difuzate de televiziuni, arată că acordarea primului ajutor șis tabilizarea victimelor s-a făcut adesea în condiții improprii.
• Capacitatea Departamentului de Intervenții în situații de urgență nu a fost depășită
• Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, ar fi trebuit să coordoneze toate activitățile de intervenție, nu doar pe cele de prim ajutor.
• Ministerul Sănătății nu a răspuns Corpului de control, astfel încât nu se știe dacă exista Planul Alb pe data de 30 octombrie.
• Neconcordanțe între datele transmise de diferitele instituții referitor la infecțiile nosocomiale