11 ianuarie, 2012

După o performanţă bună pe ultima lună a anului, inflaţia a atins aproape cu maximă precizie ţinta asumată de BNR, Creşterea preţurilor pe 2011 a fost de 3,14%, în pofida marii majorităţi a analizelor economice făcute la mjlocul anului trecut, care vedeau o valoare mult mai mare.

Luna decembrie 2011 a adus o creştere de numai de 0,23% a preţurilor, comparativ cu 0,53% în decembrie 2010, ceea ce a dus la scăderea de la 3,44% la 3,14% a inflaţiei înregistrate pe ultimele 12 luni. Mărfurile nealimentare au păstrat stabilitatea preţurilor (+0,13%), în timp ce mărfurile alimentare s-au scumpit peste medie (+0,36%) iar serviciile s-au situat în apropierea mediei (+0,26%).

Fapt semnificativ pentru politica dusă de banca centrală, indicatorul CORE 2, care exclude produsele cu evoluţii volatile, pe cele cu preţuri reglementate, băuturile şi tutunul, s-a situat în decembrie 2011 la valoarea de 99,99%, ceea exprimă o stabilitate excepţională a preţurilor.


Cheia reuşitei înregistrate după mai mulţi ani de tentative în atingerea unor ţinte ambiţioase au fost cele patru luni de scădere a preţurilor din perioada de vară. Rezultatul ar fi putut fi şi mai bun dacă nu s-ar fi manifestat efectele creşterii accizelor şi procesului de aliniere a tarifelor practicate la energie.

Ceea ce suprinde în acest clasament ad-hoc este poziţionarea inexplicabilă pe locul doi a serviciilor de apă,canal, salubritate, dar şi majorările de preţuri la pâine sau zahăr într-un an agricol foarte bun. Produsele purtătoare de accize au contribuit cu aproape un procent la nivelul înregistrat de IPC.

Ponderea energiei termice în coşul de consum, păstrată conform metodologiei la nivelul din 2009, a fost cam redusă şi a limitat efectele scumpirii energiei termice. La fel, păstrarea neschimbată a preţului la gazele naturale a ajutat considerabil la reducerea inflaţiei.


Efecte favorabile pentru reducerea indicelui general al preţurilor au avut diminuarea considerabilă a preţurilor la legume (-19,24%) şi fructe (-3,58%). De remarcat că influenţa legumelor a fost 0,66% , dar cartofii au contribuit cu doar 0,20%, iar influenţa fructelor de -0,08% a fost dată integral de citrice şi alte fructe meridionale, care s-au iefinit cu peste zece procente.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: