fbpx

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Chestiunea

Cum s-ar putea implica economic România în Moldova pro-europeană care urmează: Radiografia economiei de peste Prut

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică pun Republica Moldova pe o direcție de dezvoltare pro-europeană – configurată de situația, istorică, în care șeful statului, parlamentul și… Mai mult

13.07.2021

La obiect

Scădere îngrijorătoare a producției industriale

România a consemnat în luna mai 2021 o scădere de 6% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, acest rezultat a… Mai mult

13.07.2021

300 mil. euro alocate de România pentru a intra în revoluția europeană a microelectronicii: Banii sunt singura problemă?

de Victor Bratu , 18.7.2021

microcipuri

Cercetarea și producția în domeniul microelectronicii au alocate prin PNRR 300 milioane euro, iar ministrul Cristian Ghinea anunța, cu câteva zile în urmă: ”Pariez că vom avea producție microelectronică la nivel industrial în anii următori”.

Anunțul făcut de Cristian Ghinea are la bază un document de poziție realizat de un grup de lucru al Academiei Române, care semnalează oportunitățile create de Comisia Europeană și care consideră că ”România este bine poziționată pentru a deveni un contributor efectiv la realizarea ambițiilor europene”.

În consecință, ca obiectiv major, Grupul de lucru al Academiei propune înființarea, prin parteneriat public-privat, unui Centru național de tehnologii avansate. Potrivit planului, acest centru ar urma, până în trimestrul II 2025, să finalizeze contracte de proiectare și/sau fabricare elemente de microelectronică.

Pe lângă acest Centru, în țară ar urma să funcționeze 4 Hub-uri de tehnologii inovative capabile să realizeze prototipuri sau serii mici de microcipuri. Producția la scară industrială rămâne deci un eventual obiectiv ulterior.

Planul propus de academie este integrat în PNRR-ul românesc și conține următoarele repere și obiective:

Repere

  • Q2 2021: Raport al autorității naționale asupra definirii conținutului rezultată din consolidarea intereselor naționale și atribuirea temelor Statelor Membre și entităților participante în IPCEI (Milestone pentru IPCEI la nivel european)
  • Q2 2022: Stabilirea modelului de funcționare contractuală a hub-urilor de inovare digital destinate microelectronicii aliniate cu prioritățile regionale de specializre inteligentă
  • Q3 2022: Stabilirea unui model de contract cadru pentru proiecte colaborative industrial cu tematici definite in componenta 6 Scale-up RRF.
  • Q2 2024: Înființarea unui centru național de tehnologii avansate ca parteneriat public-privat

Obiective:

  • Q4 2022: Participarea a cel puțin 3 entități din România în consorțiile răspunzând apelurilor de proiecte ale Întreprinderii Comune Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU)
  • Q4 2022: Atribuirea granturilor după acceptarea proiectului de către Comisia Europeană (Target pentru IPCEI la nivel european)
  • Q2 2023: 100% din hub-urile de inovare digitale au lansat proiecte în specialitatea lor
  • Q4 2024: Participanții industriali ai ecosistemului vor demonstra un câștig de afaceri cu sisteme embedded efficiente energetic
  • Q2 2025:  Centru național de tehnologii avansate finalizează contracte cu livrabile
  • Q3 2026: Angajarea a 95% și plata a 85% din creditele aprobate pe baza raportului și analizei ex-post a excuției (Target pentru IPCEI la nivel european)

Grupurile țintă și potențiali beneficiari

Grupul țintă include toți actorii din lanțul de valori în componente și sisteme microelectronice, după cum rezultă din exemplele următoare care listează o parte dintre entitățile angajate activ în Grupul de Lucru sau care au răspuns la apelurile autorităților naționale, reprezentând doar un subset al participanților potențiali:

  • Întreprinderi  mari: Continental Automotive România (utilizator/ tehnologie),  Bosch (utilizator/ tehnologie),  Siemens Manufacturing – Simea (utilizator), Infineon Technologies România (tehnologie), NXP România (tehnologie) precum și alte intreprinderi reprezentate de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană –  AHK România și de Parteneriatul Auto Român
  • Întreprinderi mici și mijlocii, fie direct (AlfaRom, EASYIC SRL, SYSWIN SOLUTIONS SRL) fie prin asociațiile industriale care le reprezintă (ARIES, APTE)
  • Cercetare instituțională: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Microtehnologii „IMT București”
  • Cercetare universitară și învățământ superior: Universitatea Politehnica București, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Tehnică Cluj/Napoca, Universitatea Tehnică Iași

Rețeta financiară ideală este asigurată pe jumătate prin PNRR

Proiectul acesta ambițios, arată documentul Academiei, va cere un volum financiar care depășește resursele alocabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Totalul investițiilor în dezvoltarea de microelectronică este estimat la 5-600 milioane euro, urmat de alocări anuale neprecizate pentru acoperirea costurilor de funcționare a structurilor nou înființate.

Grupul de lucru indică alte potențiale mecanisme de finanțare:

  • Proiecte de cercetare-dezvoltare-inovare, între care cele răspunzând la apelurile de proiecte, inclusiv linii pilot, pe care le va lansa Întreprinderea Comună pentru Tehnologii Digitale Esențiale (KDT JU) în programul Orizont Europa
  • Acțiuni co-finanțate prin Planul operațional de cercetare-inovare-dezvoltare și instrumente financiare, accesând Fonduri Europene planurile operaționale, centrale și regionale, care accesează Fondurile structurale și de investiții europene
  • Planurile operaționale de specializare inteligentă regională
  • Schemele de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor strategice pentru noi activități economice, luând în considerare și orientările privind IPCEI comunicate de instituțiile europene.

Microcipurile – o afacere de 450 miliarde dolari anual dereglată de pandemie

Microcipurile se găsesc în multe dintre obiectele pe care le folosim zilnic, în consecință  industria de specialitate înregistrează venituri anuale de 450 de miliarde de dolari, iar valoarea de piață a companiilor din domeniu care sunt listate la bursă depășește 4 trilioane de dolari.

Cerea de microcipuri a ”explodat” după ce sistemele electronice au ajuns să fie preponderente în industria auto și după apariția ”minerilor” de criptomonedă. O parte din capacitățile globale de producție lucrează exclusiv pentru industria militară.

Criza sanitară care a debutat la începutul anului 2020 a rupt lanțurile de aprovizionare mondiale și a provocat chiar oprirea producției de bunuri care au microelectronică încorporată. UE încearcă în acest moment să stimuleze apariția de jucători europeni în această piață.

În prezent există trei mari producători de microcipuri: Intel, Samsung și Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), iar capacitățile lor de producție au atins deja nivelul maxim.

Și China este producător de cipuri, dar producția sa nu acoperă nici pe departe necesarul pentru producția internă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.7.2021

Un raspuns

  1. carcotasul
    20.7.2021, 8:27 am

    “ministrul Cristian Ghinea anunța, cu câteva zile în urmă: ”Pariez că vom avea producție microelectronică la nivel industrial în anii următori” – avem aici o expresie perfecta a gargarei de tip politicianist venita din partea unui ministru si politician preferat de sefii partidului din care provine. Este dur ceea ce spun eu aici ? Este nejustificat ? Sa incepem cu inceputul: ce anume calificare si ce realizari anterioare are acest domn ca sa ne propuna un PARIU de acest fel, care pariu nu-l va afecta in nici-un fel in caz de esec ? ABSOLUT NICIUNA. De asemenea, vrem sa stim din cine este alcatuit “grupul de lucru” al Academiei care a propus acest plan. Am banuiala ca acest grup nu face decat sa sustina interesele unor “personalitati” care se bazeaza mai ales pe realizarile, modeste, ale unui trecut indepartat, cand Romania producea circuite integrate la nivel “european”. Dar e mult de-atunci ! Ceea ce lipseste Romaniei si in acest domeniu este propensiunea spre competitivitatea reala, vointa si putinta de a crea si propune idei si cai noi in acest domeniu (ca si in altele), “fruntasii” cercetarii de la noi multumindu-se doar sa dezvolte directii si idei de cercetare concepute de altii si care, in tara, sunt prezentate ca performante “mondiale” de prim ordin. Ne lipsesc, in fapt, oamenii creativi, dedicati viitorului Romaniei, acest fel de oameni nefiind agreati de “securistii” (in fapt, urmasii acestora) al caror unic interes este sa controleze si sa-si insuseasca toate resursele financiare puse in joc pentru dezvoltarea Romaniei. Ca sa ne convinga, d-l ministru ar trebui sa ne prezinte – in loc de “pariuri’ – un plan detaliat de masuri concrete, cu termene de livrare concreta, pentru dezvoltarea pretinsei capacitati a Romaniei de a dezvolta domeniul de cercetare / productie aflat aici in discutie.

Lăsați un comentariu


Stiri

Tombole și loterii pentru vaccinați, interdicții în spaţii publice neesenţiale pentru nevaccinați – măsuri prezentate coaliției pentru accelerarea vaccinării

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat marţi că a propus în şedinţa coaliţiei de guvernare adoptarea unui set de măsuri de accelerare a campaniei de… Mai mult

Europa

Asigurătorii germani se așteaptă la cereri de despăgubiri de 5,5 miliarde euro după inundații

Iulian Soare

Asociația asigurătorilor din Germania (GDV) a anunțat marți că industria estimează să primească cereri de despăgubiri de până la 5,5 miliarde euro în urma inundațiilor… Mai mult

Stiri

Consiliul local Sectorul 1 a mandatat-o pe Clotilde Armand să înceapă procedura de reziliere a contractului cu Romprest

Vladimir Ionescu

Consiliul Local al Sectorului 1 a mandat-o marți pe Clotilde Armand, cu 17 voturi pentru și nouă abțineri, să ceară în instanță rezilierea contractului pe… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Guvernul simplifică regulile achizițiilor publice ca să crească viteza procedurilor – proiect de OG

Adrian N Ionescu

În procesul de achiziții publice, o serie de documente vor fi eliminate, anumite termene vor fi scurtate, anumite obligații vor fi simplificate și vor fi… Mai mult

Stiri

Administrarea unei a treia doze de vaccin anti-Covid ar putea începe în septembrie – Valeriu Gheorghiță

Vladimir Ionescu

Personalul medical și persoanele vulnerabile ar putea fi vaccinate cu a treia doză împotriva Covid-19 începând din luna septembrie, în contextul creșterii numărului infectărilor cu… Mai mult

Stiri

Comandament pentru Situaţii de Urgenţă la Transporturi – posibile restricții de circulație din cauza caniculei

Vladimir Ionescu

La Ministerul Transporturilor a fost convocat, marţi, Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cauza caniculei. Autorităţile anunţă că, în fncţie de situaţia din teren, ar… Mai mult

Stiri

BNR va asista Republica Moldova în reformarea sistemului financiar și aderarea la „Single Euro Payments Area”

Adrian N Ionescu

Banca Națională a României (BNR) va conduce un consorțiu de bănci centrale, care va acorda Republicii Moldova asistență privind consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării… Mai mult