fbpx

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

La obiect

Deja, 13 miliarde de euro sau 6% din PIB deficit comercial. În septembrie, exporturile lunare au rămas pe minus, importurile au avansat cu 4 procente

Deficitul balanței comerciale a depășit 13 miliarde de euro după primele nouă luni ale anului (6% din PIB estimat), potrivit datelor publicate de INS. Pe… Mai mult

09.11.2020

25 de ani de relații România – Banca Mondială: Proiecte de 12,5 miliarde USD

de Adrian N Ionescu 1.11.2016

banca-mondiala-logoBanca Mondială și România au aniversat marți 25 de ani de colaborare, perioadă în care, potrivit declaraţiei vicepreședintelui Cyril Muller, Bănca Mondială a acordat peste 12,5 miliarde dolari de dolari și a ajutat la implementarea a mai mult de 95 de proiecte.

Prima cooperare a Băncii Mondiale cu România a început însă în 1972, când România a aderat la BIRD.

Primul împrumut, în valoare de 60 milioane dolari, a fost destinat Uzinei Tecuci Fertilizare, în 1974.

Regimul comunist a decis însă în anii 80 să plătească integral datoriile acumulate și să renunțe la colaborarea cu finanțatorii internaționali.

Peste 9,1 miliarde de dolari, adică 73% din totalul finanţărilor, au însumat cele 64 de proiecte finanţate de la reluarea activităţii după 1990, primul program- Asistență tehnică și Importuri Esențiale- începând în iunie 1991, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Cele mai mari proiecte derulate cu succes au fost cele aprobate în iunie 2012 (Politica de dezvoltare DDO, 1,33 mld USD) şi în mai 2014 (Împrumutul pentru politica de dezvoltare şi eficacite fiscală, 1,03 mld. USD).

În anii 1990, Banca a acordat sprijin de trei miliarde USD prin „împrumuturi și granturi pentru proiecte de sprijin bugetar”.

Mai mult de 20 de proiecte au fost implementate „pentru a sprijini tranziția României la economia de piaţă și pentru a asigura investiții critice necesare în materie de sănătate, educație, protecție socială, protecția copilului, patrimoniul cultural și conservarea biodiversității.

În energie, Banca Mondială a sprijinit liberalizarea tarifelor la gaze și energie electrică și privatizarea și oferta publică a celor mai importante companii din acest sector.

„Drept urmare, România este în prezent una dintre cel mai puțin dependente țări UE privind resursele energetice externe, cu o piață energetică dinamică, tarife competitive și un cadru legal aliniat cu Pachetul UE de energie”, potrivit oficialului Băncii Mondiale.

În prezent, sunt active 11 prograne derulate de Banca Mondială, însumând peste 1,64 miliarde USD, cu valori între două milioane de dolari şi 710 milioane de dolari.

Proiectele amânate, tergiversate sau abandonate :

Relația cu Banca Mondială nu a fost întotdeauna una fericită: în 25 de ani, 11 programe, însumând 1,3 miliarde USD, au fost abandonate din diferite cauze.

Printre acestea:

  • un proiect de dezvoltare al Văii Jiului,
  • două proiecte pe agricultură, unul de dezvoltare rurală,
  • unul de reformă al Sănătății,
  • unul de reformă a instituțiilor fiscale 
  • un proiect pentru hidrocentrala Tarnița.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.11.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan ATIM, General Manager, Europa de Est, UiPath: este esențial să avem autostrăzi fizice, dar și autostrăzile digitale sunt importante

Raluca Florescu

„Cred că acum este esențial să stabilim un dialog public-privat, instituțiile statului să utilizeze capacitatea și aportul de cunoștințe al companiilor din privat. Avem destul… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a atras 8,5 mld. euro prin a treia emisiune de obligaţiuni suverane ale UE, pentru Programul SURE

Adrian N Ionescu

A treia emisiune de obligaţiuni realizată miercuri de Comisia Europeană a fost suprasubscrisă de peste 13 ori și s-a încheiat cu atragerea unor resurse de… Mai mult

Stiri

Ionuț Țața – Rețeaua Clusterelor de IT din România: România digitală are nevoie de crearea de competențe, facilități de testare, ecosistem de inovare și acces la finanțare

Razvan Diaconu

Creșterea competențelor digitale (atât celor de bază cât și a unora specifice), facilități de testare a tehnologiilor înainte de implementarea lor, crearea unui ecosistem de… Mai mult

Europa

În sfârșit: Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria în prezidențialele SUA

Adrian N Ionescu

Preşedintele chinez Xi Jinping l-a felicitat miercuri pe Joe Biden pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale americane, printr-un mesaj citat de presa de stat chineză… Mai mult

Stiri

Ionuț STANIMIR – BCR, inițiator TechNation: 5G, Inteligența Artificială, rețelele inteligente sunt deja un nou tip de putere și de societate

Raluca Florescu

„Dacă vorbim despre state, trebuie să ne uităm nu doar la puterea economică sau politică, pentru că astăzi, 5G , Inteligența Artificială, editarea genetică, autostrăzi… Mai mult

Stiri

Licitație demarată pentru achiziționarea a 3 mil. de teste Covid rapide. Exemplul Slovaciei

Vladimir Ionescu

Rata de pozitivare a testelor Covid-19 a crescut, ceea ce arată că acum pandemia se răspândește, a declarat miercuri seara președintele Klaus Iohannis. Există speranța… Mai mult

Stiri

Mihai Rotariu, Public Affairs & Communication Leader CERT-RO: Din curicula educațională din România nu trebuie să lipsească un curs de securitate cibernetică

Raluca Florescu

„În cazul incidentelor de securitate cibernetică, principala victimă e utilizatorul obișnuit, nu persoane specializate în IT, ci oameni simpli, care se folosesc de tehnologie în… Mai mult