Furie pe străzi: Iran, Algeria, Yemen, Maroc şi China. Demonstraţii paşnice au avut loc în Maroc, în oraşe ca Rabat, Casablanca, Tangier şi Marrakesh, oamenii cerând o nouă constituţie, schimbarea guvernului şi eliminarea corupţiei. Manifestaţiile de duminică au reprezentat un test pentru regimul condus de regele Mohamed al VI-lea, care susţine că este mai liberal şi mai democrat decât cele din ţările din regiune în care au avut loc revoluţii violente. În ciuda prezenţei masive a poliţiei secrete, poliţiştii în uniformă au rămas în spate, în timp ce cei 5.000 de demonstranţi din capitala Rabat au evitat să critice direct regimul, strigând lozici precum: ”Unde au dispărut banii?”, „Cetăţenii din Maroc doresc schimbarea” şi „Avem nevoie de o nouă Constituţie”. În Iran, jandarmii şi miliţia locală au tras cu gaze lacrimogene şi au folosit bastoanele pentru a dispersa miile de protestatari de pe străzi, care comemorau moartea a doi dintre demonstranţii de săptămâna trecută. Suporterii Mişcării Verzi s-au adunat pe străzi, a doua oară în aceeaşi săptămână, pentru a denunţa moartea celor doi tineri de 26, respectiv 22 de ani, care au fost ucişi la Teheran. În Algeria, poliţiştii au stricat planurile a mii de oameni care au ieşit în stradă pentru democraţie, rupând rândurile şi izolând oamenii în grupuri mici, ca să nu poată mărşălui. Poliţiştii au folosit bastoanele, dar nu şi arme de foc, şi şi-au făcut loc prin mulţime, cu scuturile, lovind protestatarii, lăsând maşinile să circule pe stradă, pentru ca oamenii să nu poată mărşălui. Un politician ce participa la demonstraţii a fost bătut de poliţişti şi a fost internat în spital cu răni la cap. Manifestaţia, organizată de Grupul de Coordonare pentru Schimbare Democratică în Algeria, este a doua, după protestele de săptămâna trecută, la care organizatorii au adus circa 10.000 de oameni şi circa 26.000 de jandarmi pe străzi. De asemenea, Algeria a fost lovită de numeroase greve săptămâna trecută. În China, forţele de securitate au reţinut şi interogat nenumăraţi activişti şi au ameninţat că vor face mai multe reţineri, după ce oamenii au fost chemaţi la manifestaţii prin intermediul internetului, în 13 oraşe din ţară. Mesajul postat pe un site internaţional avea titlul „Revoluţia iasomiei în China”. Autorităţile se tem ca aceste mesaje să nu dea naştere unei revolte precum cea din Egipt şi din alte state din Orientul Mijlociu. Centrul pentru Drepturile Omului din Hong Kong a estimat că peste 100 de activişti din China au fost ridicaţi de poliţie de acasă, li s-a interzis să-şi părăsească locuinţele sau au fost daţi dispăruţi. (Guardian)
Fiul dictatorului libanez ameninţă protestatarii cu război civil. Saif al-Islam, fiul lui Muammar Gaddafi, a apărut la televiziune, pentru a apăra dictatura de 41 de ani a tatălui său, în contextul extinderii protestelor în capitala Tripoli. Cele mai violente scene de până acum, din timpul manifestaţiilor din lumea arabă, au fost văzute după ce Gaddafi a răspuns cu forţă brută, pentru a înăbuşi revoltele ce au izbucnit paşnic săptămâna trecută. După un răspuns însângerat, în care trupele şi mercenarii au împuşcat demonstranţii neînarmaţi în oraşul Banghazi, 230 de oameni au fost ucişi. Armele automate şi gazele lacrimogene au făcut victime printre protestatarii paşnici. „Este o tragedie că libieni au murit, dar dacă nu se instaurează ordinea va începe un război civil”, a spus Saif al-Islam în discursul televizat. El susţine că există un complot la adresa Libiei, iar înăbuşirea însângerată a revoltelor din Benghazi ar fi opera unui grup islamic militar. Dacă violenţele continuă, Libia va cunoaşte „râuri de sânge”, un exod al companiilor petroliere străine şi ocupaţia imperialiştilor, a mai spus fiul dictatorului. (Guardian)
Grupul ţărilor dezvoltate din G20 au fixat criteriile pentru detectarea dezechilibrelor economice. La reuniunea celor mai dezvoltate ţări ale lumii, ce a avut loc la Paris, preşedinţia franceză a grupului G20 a anunţat că s-a ajuns la un compromis, după negocieri “directe, dar tensionate”. Ministrul francez de finanţe Christine Lagarde a anunţat că acordul a fost semnat după ce au fost schimbate puţin criteriile, cu unele mai puţin severe, pentru a fi acceptate şi de China, care este foarte sensibilă în privinţa politicilor monetare. Mecanismul urmăreşte coordonarea politicilor economice din statele membre, pentru evitarea unei noi crize financiare. “Negocierile au fost deschise, uneori tensionate, dar au dus la un compromis, care nu poate fi atribuit niciunei delegaţii, dar care reprezintă spiritul compromisului şi ambiţiei”, a spus Lagarde, într-o conferinţă de presă. (BBC News)
Eşec în algerile locale pentru partidul cancelarului german Angela Merkel. Creştin-democraţii au suferit o înfrângere serioasă în alegerile regionale din Hamburg, duminică, rezultatele preliminare arătând un procent de 22% pentru CDU şi 48% pentru opoziţia social-democrată. Primarul Christoph Ahlhaus a declarat că a fost o zi „dureroasă”. Această înfrângere face ca partidul de guvernământ să aibă probleme în adoptarea legislaţiei în viitor şi indică un drum dificil de parcurs până la alegerile federale din 2013, iar coaliţia de guvernământ ar putea fi greu de păstrat intactă până atunci. (BBC News)
Guvernul britanic cere reformarea CEDO. Secretarul britanic pentru justiţie Ken Clarke a declarat că guvernul de la Londra va face presiuni pentru schimbarea modului de funcţionare a Curţii Europene a Drepturilor Omului, când Marea Britanie va prelua preşedinţia Consiliului Europei. Statele lumii vor continua să adere la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Săptămâna trecută, s-a anunţat că o comisie va analiza posibilitatea creării unei Carte Britanice a Drepturilor Omului, care să aibă prioritate în faţa Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. „Guvernul britanic va analiza ideea punerii în aplicare a British Bill of Rigths şi modul în care s-ar putea îmbunătăţi relaţiile dintre Strasbourg şi Londra”, a declarat Clarke. (BBC News)
Costurile proiectului Nabucco s-au dublat. Planurile de a construi o nouă conductă de gaz, care să traverseze Europa, pentru a reduce dependenţa de importurile din Rusia, au suferit o lovitură, după ce costurile estimate aproape s-au dublat. Reţeaua de gaz Nabucco, de circa 3.200 km, ar transporta gazul din Marea Caspică către Austria, prin Turcia şi Balcani. Consorţiul de companii energetice europene avea un cost estimat de 7,9 miliarde de euro, dar, potrivit presei britance, evaluările British Petroleum arată costuri de circa 14 miliarde euro, din cauza creşterii preţurilor cu peste 50%, anul trecut, la minereul de fier, ingredient pentru oţel. Există temeri că proiectul nu este foarte realist, pentru că vizează exploatarea gazului din câmpuri nedezvoltate din Turkmenistan, Irak, Azerbaidjan. Până în 2017 ar trebui ca o treime din proiectul din Azerdjbaijan să fie operaţional. (Guardian)
Zeci de mii de funcţionari publici americani, pe străzi. Obama va trebui să facă faţă unei noi provocări politice, după ce angajaţii din sectorul bugetar din statul Wisconsin au mărşăluit pe străzi. Circa 70.000 de oameni, inclusiv membri de sindicat din statele vecine, au demonstrat, sâmbătă, în Madison, contra reducerilor salariale şi drepturilor de negociere ale sindicatelor, măsuri luate de guvernatorul republican al statului Wisconsin. Mii de oameni sunt aşteptaţi să se lupte cu frigul şi zăpada şi azi, în cea de-a şaptea zi de proteste consecutive. Dezbaterea politică este de aşteptat să se înteţească în următorii doi ani, după ce guvernatorii statelor americane au propus măsuri fără precedent de reducere a bugetelor locale, iar democraţii îi acuză pe republicani că profită de perioada de criză economică pentru a ataca drepturile sindicale. (Independent)
Fiscul, sub acoperire, în barurile din Grecia. Agenţii Unităţii contra Crimei Economice şi Financiare din Grecia au intrat, seara, într-un bar aglomerat din oraş. La scurt timp au început să ceară clienţilor să le arate bonurile fiscale, pentru a verifica dacă băuturile vândute au fost înregistrate ca plătitoare de TVA sau nu. Înarmaţi cu prevederile noii legi adoptate de guvernul elen, pentru a combate frauda fiscală, agenţii au închis barul pentru 48 de ore, spunând că nu existau bonuri fiscale. În tot oraşul, alte restaurante şi cluburi de noapte au avut aceeaşi soartă, numele lor fiind publicate în ziarele locale, iar uşile sigilate, la vedere. Campania, extrem de vizibilă, contra cafenelelor şi cluburilor de noapte, face parte dintr-o strategie a autorităţilor greceşti de a combate evaziunea fiscală. Deocamdată rezultatele sunt extrem de slabe. „Am identificat cu succes pe cei care ne datorează taxe, dar ne este foarte greu să-i facem să ne dea aceşti bani”, a explicat secretarul general al ministerului de Finanţe. Potrivit estimărilor oficiale, Grecia pierde anual 30 miliarde de dolari din cauza evaziunii fiscale. (New York Times)
Preşedintele afgan acuză trupele NATO de uciderea a 63 de civili. Hamid Karzai a acuzat trupele NATO conduse de SUA că ar fi omorât 63 de persoane, inclusiv femei şi copii, într-un raid aerian ce viza suspecţi rebeli. Karzai a declarat că mai mult de 50 de civili au căzut victime ale unei operaţiuni a forţelor militare internaţionale din districtul Ghaziabad, în provincia Kunar. NATO spune că va investiga acuzaţiile. „Vom cerceta condiţiile în care s-a petrecut acest incident şi vom face cunoscute concluziile raportului”, a declarat colonelul Patrick Hynes. (Telegraph)
