Digital

România digitalizată: plătești online, apoi mergi la ghișeu ca să dovedești plata

În ciuda nevoii disperate de bani la buget, cu un deficit bugetar care s-a dublat în doar o lună, Fiscul preferă offline-ul cand vine vorba… Mai mult

18.06.2019

Chestiunea

Noul Cod Administrativ: de la ”noua metodă de baronizare” la interesul cetățeanului. Prevederile controversate

“Codul administrativ trebuie adoptat”, a declarat miercuri premierul Viorica Dăncilă, după ce a anunțat amânarea aprobării acestuia prin OUG. Proiectul conține aproximativ 300 de pagini,… Mai mult

17.06.2019

La obiect

”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României

Textul de mai jos e o înșiruire de fragmente din articolul ”Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei”, apărut în revista – exclusiv print… Mai mult

17.06.2019

La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Cronicile

2014, anul de cotitură în neperformanța creditării. Educația financiară, factor cheie

de Marin Pana 24.2.2014

Rata de neperformanță a creditelor acordate de bănci a urcat constant în ultimii cinci ani de la circa 6,5% în decembrie 2008 până la aproape 22% din total în decembrie 2013. În schimb, legea obligă băncile la o rată de 0% de neperformanță la rambursarea depozitelor la scadență (în limita a 100.000 de euro de client și bancă), cu tot cu dobânzile aferente.

Ce-i drept, dacă s-ar scoate din bilanț creditele deja acoperite integral cu provizioane, rata de neperformanță s-ar duce spre 17%, dar tot ar rămâne considerabilă. Tocmai de aceea, pentru asigurarea stabilității sistemului au fost puse deoparte și alte sume achitate de cei buni-platnici iar băncile au înregistrat contabil pierderi sau profituri minime din 2009 încoace.

Invocarea frecventă a diferenței mari dintre dobânzile la credite și cele la depozite a fost corectă până la un punct. Nu doar interesul băncilor a dus la această situație. Necesitatea de a acoperi obligațiile asumate către toți depunătorii din sumele încasate numai de la o parte din debitori a contribuit și ea. Unii n-au mai putut restitui sumele din motive obiective, câțiva nu au vrut iar alții nu au realizat la ce se înhamă.

De reținut că banca are, la rândul ei, de acoperit obligațiile asumate față de depunătorii care au constituit depozite. Concret, mai mulți oameni și-au pus economiile la adăpost de inflație pentru ca unul singur să beneficieze de avantajul unui consum mai rapid de bunuri sau servicii decât i-ar fi dat dreptul banii din buzunar. Desigur, cu asumarea unui cost suplimentar sub formă de dobânzi.

Deficitul de educație financiară și-a dat mâna cu lipsa de transparență în domeniul creditelor bancare. De exemplu, la o structură a ratelor de tipul un sfert pentru achitarea datoriei principale și trei sferturi pentru plata dobânzii la sold, des întâlnită la creditele imobiliare, încercarea de a plăti mai puțin și mai târziu costă mai mult decât conformarea la graficul de rambursare inițial.

De altfel și deloc paradoxal, scopul principal al băncilor este să acumuleze pentru o perioadă cât mai mare plăți de dobânzi din creditele acordate și nu atât recuperarea sumelor care au prilejuit aceste dobânzi. De aceea s-au introdus și penalitățile pentru rambursarea anticipată în loc de bonusuri.

Problema e că lipsa de progres a debitorului în diminuarea soldului inițial al datoriei duce la constituirea de provizioane, cu afectarea profiturilor bancare. Revenind la afectarea profiturilor bancare, trebuie făcută legătura cu afectarea încasărilor bugetare. Respectiv cu bani mai puțin pentru învățământ, sănătate, protecție socială etc.

Prin urmare, piața bancară românească seamănă cu piața muncii. Deși condițiile sunt aceleași pentru toți, unii își plătesc întocmai și la timp, alții sunt pe post de ”free rider” ( beneficiază de case, mașini etc. luate pe credit fără să le achite la timp) și încarcă nota de plată a celor corecți. Ca să nu mai vorbim despre efectele negative asupra siguranței sumelor depuse și a stabilității macroeconomice.

De aceea, ar fi necesară o diferențiere mult mai netă printr-un scoring personal, stabilit pe baza istoricului fiecăruia. Desigur, ar fi mai mult de muncă plus ( mai ales) asumarea riscului de analiză din partea celui care acordă creditul, nu o abordare egalitaristă, cu bătaie de cap minimă. Și trecerea de la statutul de ”milițian”, interesat de încadrarea formală în litera legii, la cel de ”polițist”, preocupat de rezulvarea fiecărui caz în parte cu încadrarea în normele legale nu e simplă.

Miza pentru 2014 este simplă. Ar trebui să fie anul de atenuare a contrastului între indicatorii foarte buni de solvabilitate și trendul de creștere a creditelor neperformante ca procentaj din total. Ceea ce se poate face la numărător, prin creșterea gradului de plată, dar și la numitor, prin creșterea volumului de credite prin cele noi, acordate pe baze sănătoase. Cu competență la ofițerul de credite și educație la client.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.2.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Primele obligaţiuni ipotecare din România – listate la Bursă de Alpha Bank. Ce ar trebui să urmeze

Adrian N Ionescu

Alpha Bank România a listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) cea dintât emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată în România, o premieră care ar putea… Mai mult

Stiri

Decizia privind înființarea nelegală a companiilor municipale – rămâne în vigoare după ce Curtea de Apel a respins cererea de revizuire a Primăriei Capitalei

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins marți cererea Primăriei Capitalei de revizuire a deciziei prin care s-a stabilit că toate companiile municipale au fost înființate… Mai mult

Stiri

Curtea Supremă a sesizat CCR după ce Secția Specială a retras apelul din dosarul lui Sebastian Ghiță

Vladimir Ionescu

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a sesizat marţi Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate care se… Mai mult

Europa

NATO cere Rusiei să distrugă un sistem nou de rachete de croazieră capabile să poarte încărcătură nucleară

Iulian Soare

NATO a cerut, marți, Rusiei să distrugă un nou sistem de rachete de croazieră până la începutul lunii august. Sistemul este capabil să lanseze o… Mai mult

Stiri

Mihai Tudose și Corina Crețu au fost refuzați de Renew Europe și se alătură grupului S&D din PE

Vladimir Ionescu

Cei doi europarlamentari ai Pro România, Mihai Tudose și Corina Crețu, s-au alăturat grupului social-democraților (S&D) din Parlamentul European, după ce au fost refuzați de… Mai mult

Stiri

10 Ordonanțe de Urgență, într-o singură ședință de guvern, toate pe ordinea de zi suplimentară

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat zece Ordonanțe de Urgență în ședința de marți, toate introduse pe ordinea de zi suplimentară. Printre cele mai importante sunt cea privind… Mai mult

Stiri

Evaluarea Națională / Ponderea notelor peste 5 – încă un an de scădere

Vladimir Ionescu

Aproximativ  73,12% din elevii participanți la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, un procent ușor sub cel de anul trecut (73,50%) și inferior celui… Mai mult