Miniștrii de Finanțe din UE au aprobat luni, în cadrul unei reuniuni organizate în sistem videoconferință, planurile naționale de relansare depuse de Croația, Cipru, Lituania și Slovenia.
După decizia de luni, 16 state membre au PNRR-uri aprobate și de Comisie și de Consiliu.
La data de 13 iulie au fost aprobate planurile depuse de Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania.
Aceste 16 state pot începe deja să-și pună în aplicare planurile și, mai ales, să deconteze la Comisie primele cheltuieli.
De precizat, din lista de mai sus, cele 12 state cu PNRR-uri aprobate pe 13 iulie au primit inclusiv prefinanțări – un avans de 13% din suma totală solicitată (granturi și credite) și aprobată de Comisie.
Deocamdată, procedura aprobării PNRR-urilor se suspendă pentru aproape 6 săptămâni: Conferința de luni a fost ultima trecută în calendarul Consiliului, Eurogroup urmând să reînceapă munca pe 10 septembrie, având deja planificate discuțiile pentru aprobarea planurilor de relansare prezentate de Irlanda și de Cehia.
Tot după vacanță, în septembrie, Comisia va aproba planurile Estoniei, Finlandei, Maltei și Suediei, cele 4 documente urmând să fie validate și în Consiliu.
Problemele documentului românesc
În septembrie urmează să expire și termenul pentru analiza în Comisie a planului transmis de România.
Ministrul Cristian Ghinea a asigurat joi, săptămâna trecută, că planul românesc va fi cu siguranță aprobat, iar anul acesta vor intra în țară 1,9 miliarde de euro, avansuri, prin PNRR.
„În septembrie aprobă Comisia, în octombrie aprobă Consiliul, imediat vine prefinanţarea în ţară”, a precizat ministrul Ghinea.
Ministrul Ghinea nu a explicat de ce e vorba de 1,9 miliarde euro – în mod normal, dacă nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește decizia de a utiliza întreaga sumă pusă la dispoziția României, adică 29,2 miliarde, România ar fi trebuit să primească un avans de aproape 4 miliarde euro.
Cifra avansată de Cristian Ghinea are doar 2 posibile explicații:
- Fie e vorba de capacitatea Comisiei Europene de a atrage fonduri din piața internațională, iar avansul va fi plătit în tranșe
- Fie ambiția de a atrage întreaga sumă alocată României a fost revizuită
O altă neclaritate: nu a fost comunicat public până în prezent mecanismul de decizie al componentei din care se finanțează un proiect conținut din PNRR: din partea de grant, sau din partea de credit
În condițiile în care ministrul Ghinea a mai anunțat că a decis să secretizeze conținutul negocierilor cu Comisia Europeană publicul nu poate afla cum se modifică PNRR în timpul discuțiilor. Este de așteptat ca forma aprobată a PNRR să fie totuși prezentată public integral după finalizarea negocierilor, așa cum s-a întâmplat și la momentul în care documentul a fost depus oficial la Bruxelles.
După acel moment, Comisia și guvernul au început procesul de clarificare a proiectelor care compun PNRR, proces care aduce schimbări în planurile românești.
Neclaritățile politice interne întârzie o variantă finală a planurilor din 2 state
Singurele state membre care nu au depus nici până la această dată un plan național de relansare sunt Bulgaria și Țările de Jos. Cauzele întârzierilor țin de politica internă a celor 2 state.
Comisia Europeană stabilise inițial că în perioada iunie-iulie va analiza toate planurile naționale de relansare, deci se aștepta ca cei 27 să depună documentele până la sfârșitul lunii mai.
Sofia a anunțat Comisia că va depăși acest termen-limtă și a cerut o extindere a calendarului de aprobare. Deși structurat pe doar 4 piloni, planul discutat inițial informal de Bulgaria cu Comisia Europeană are destule neclarități. Acestea nu au fost încă rezolvate din cauza faptului că alegerile parlamentare nu au adus un câștigător detașat, un nou guvern nu este încă instalat, iar cabinetul interimar a ezitat, oarecum explicabil, să își asume respunsabilitatea depunerii oficiale.
În cazul Țărilor de Jos, planul întârzie din cauză că partidele care formează coaliția de guvernare încă nu au finalizat negocierile pe componentele și alocările acestui plan, căruia Comisia Europeană i-a alocat 6 miliarde euro.
Problemele Ungariei și Poloniei
În suspensie rămâne finalizarea procedurii pentru 2 planuri naționale: cel al Ungariei și cel al Poloniei.
Oficial, Bruxelles-ul ”caută clarificări” ale anumitor componente ale planului Ungariei, dar nu a comunicat public până acum ce reproșează documentului depus de Budapesta.
Politico a scris că guvernului maghiar i s-a transmis că nu este mulțumit de amploarea măsurilor anticorupție cuprinse în planul național de relansar. Principala nemulțumire, neexprimată însă oficial, dar atârnând greu în decizia de amânare a aprobării planului maghiar, este legată de recentele acțiuni anti-LGTB ale Guvernului de la Budapesta.
Premierul Viktor Orban a anunțat la radio că indiferent de decizia Comisiei va începe implementarea planului național urmând ca banii să fie ulterior decontați de la Comisie, când planul va fi aprobat. Ungaria a solicitat aproape 7 miliarde euro granturi prin planul național.
”Banii sunt ai noștri. Sigur, pot să îi întârzie, dar Comisia nu poate să ni-i refuze, asta e clar”, a afirmat vineri premierul Ungariei. Viktor Orban a asigurat că, în varianta improbabilă în care Comisia nu va aproba planul maghiar, toate proiectele vor fi decontate din bugetul național.
În ceea ce privește planul polonez, disputa cu Varșovia este legată de lipsa garanțiilor independenței sistemului judiciar, care pune în pericol aprobarea celor aproape 36 miliarde euro pe care le poate accesa Polonia.
Față de planul polonez Bruxelles mai are obiecții legate de obiectivele tranziției energetice și mediu.
