100 de zile de mandat Iohannis: Activ pe plan extern, monosilabic la București

Președintele Klaus Iohannis a marcat marți 100 de zile de mandat, printr-o postare pe Facebook, în care a punctat principalele momente ale vizitelor externe și ale intervențiilor interne, el urmând să prezinte și un bilanț oficial, în cadrul unei conferințe de presă, ce va avea loc la Palatul Cotroceni, la ora 19.00.

”La învestitură, mi-am asumat cele trei responsabilităţi constituţionale de preşedinte al României: apărarea naţională, securitatea ţării şi politica externă”, se arată în filmul cu bilanţul celor 100 de zile de mandat.

”Relația instituțională” cu Guvernul Ponta

Dincolo de punctul de vedere al echipei prezidențiale, cele 100 de zile de mandat arată un președinte mai activ în domeniul politicii externe și mult mai ponderat în relația cu guvernul condus de Victor Ponta, dar și cu Parlamentul, dominat de majoritatea PSD.

Deși a vorbit despre faptul că își dorește un guvern liberal pentru punerea în practică a programului său, președintele Klaus Iohannis a evitat să dea termene în privința schimbării majorității și a unei moțiuni de cenzură.

Schimbarea puterii este un act eminamente politic, care se petrece în Parlament. Colaborarea între președinte și premier în această situație este un act administrativ. Sunt două lucruri diferite. Ca politician, îmi doresc un guvern pe care pot să îl numesc al meu, condus de PNL, dar pentru România nu ar fi bine să existe o ceartă permanentă la vârful statului și îmi asum, chiar dacă știu că mulți nu văd așa, îmi asum colaborarea instituțională până când se schimbă Guvernul, declara Klaus Iohannis, pe 19 februarie, într-un interviu pentru postul Digi 24.

Relația sa cu premierul Victor Ponta a fost una ”instituțională”, cei doi având consultări săptămânale, la preluarea mandatului. Nici schimbarea miniștrilor, nici participarea la Consiliul European nu au fost o sursă de tensiuni între cei doi.

Victor Ponta a renunțat la revendicările din perioada fostului președinte privind dreptul său de a reprezenta România la Bruxelles. În schimb, șeful statului nu a avut obiecții cu privire la numirea noului ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, sau a ministrului Fondurilor europene, Marius Nica.

Apel la ”arbitrul” CCR din cauza imunității parlamentare

Una dintre primele decizii interne a președintelui Klaus Iohannis a fost legată de parteneriatului strategic cu SUA și consolidarea angajamentelor de stat membru NATO. La 13 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a semnat, la Palatul Cotroceni, un acord cu partidele parlamentare privind finanțarea armatei cu minimum 2% din PIB.

A fost prima acțiune a președintelui, care, potrivit fișei postului, așa cum este ea trasată de Constituție, este șeful armatei. De altfel, în acord cu Legea fundamentală, Klaus Iohannis a încercat să traseze rolul de președinte mediator, a doua acțiune fiind susținerea unui mesaj în fața celor două Camere ale Parlamentului.

În primul său discurs, susținut la 9 februarie, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru ”un parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiţiei”. El a cerut simplificarea legislației în materie de ridicare a imunității, deputații și senatorii ignorând acest apel.

Refuzul Parlamentului de a ridica imunitatea unor deputați și senatori (Laszlo Borbely, Varujan Vosganian) a generat reacții critice ale șefului statului, exprimate adesea doar pe pagina sa de facebook, spre nemulțumirea mai multor comentatori care au acuzat lipsa de fermitate și absența unor luări de poziții oficiale, de la tribuna Palatului Cotroceni.

Pe fondul acestor așteptări, în cazul votului din Senat referitor la solicitarea de arestare a lui Dan Șova, președintele Klaus Iohannis a sesizat, pentru prima oară, Curtea Constituțională pentru un conflict juridic de natură constituțională între Parchet și CSM, pe de-o aprte, și Parlament, pe de altă parte, acuzând blocarea cererilor justiției.

Numirea șefului SRI

O altă decizie importantă luată de președintele Klaus Iohannis a fost nominalizarea unui nou director SRI, în persoana lui Eduard Hellvig, care a fost validat cu largă majoritate de către Parlament, cu toate că acesta a fost perceput ca un apropiat al președintelui, iar susținerea sa a fost interpretată ca o întrerupere a ”tradiției” predecesorului Traian Băsescu de a numi oameni din zona Opoziției la conducerea serviciilor.

Klaus Iohannis nu a luată încă o decizie în privința Serviciului de Informații Externe, care a rămas fără director din octombrie 2014, când Teodor Meleșcanu a demisionat pentru a candida în alegerile prezidențiale.

Șeful statului a mai solicitat Parlamentului modificarea legislației electorale și în special a votului prin corespondență, pentru a evita repetarea situației din alegerile prezidențiale, când diaspora a fost împiedicată să își exercite dreptul la vot.

Legea nu a fost încă elaborată de Parlament, în schimb au ajuns la promulgare legea finanțării partidelor și a campaniei electorale.

Capitalele de pe harta președintelui

În plan extern şi al întâlnirilor cu reprezentanţi ai altor state, agenda preşedintelui Iohannis a fost foarte plină.

În calitate de nou preşedinte al statului român, Klaus Iohannis a făcut vizitele considerate fireşti şi prioritare: la Bruxelles, Chişinău, Berlin şi Paris. În plus, având în vedere contextul de securitate regional, acestora li s-a adăugat Varşovia şi Kievul.

A primit toate delegaţiile americane venite la Bucureşti, de la reprezentanţii Departamentului de Stat – Victoria Nuland –, la şeful FBI şi la reprezentanţii mediului economic american.

În plus, primul şi singurul şef de stat care a venit în vizită la Bucureşti a fost preşedintele Bulgariei.

• La Bruxelles, preşedintele Iohannis i-a întâlnit, încă înainte de a participa la primul său Consiliu European, pe liderii instituţiilor comunitare – Consiliul European şi Comisia -, dar şi pe secretarul general al NATO.

„Vizita mea la sediul NATO a confirmat angajamentul României faţă de partenerii nord-atlantici şi întărirea flancului estic”, se arată în filmul realizat de administraţia prezidenţială.

Ridicarea MCV a fost pentru prima dată menţionată în mod oficial într-o declaraţie comună cu un reprezentant al Comisiei Europe, în timpul declaraţiilor comune cu preşedintele Comisiei Europene. Preşedintele Klaus Iohannis a spus, că “în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre” (n.r. al său şi al lui jean-Claude Juncker, mandate de 5 ani fiecare, începute în 2014), această procedură de cooperare şi verificare asupra justiţiei va fi finalizată.

La Paris şi la Berlin, şeful statului a solicitat sprijin pentru includerea României în spaţiul Schengen, de la două state care s-au opus, în ultimii ani, îndeplinirii acestui obiectiv al ţării noastre.

• Preşedintele Klaus Iohannis a ales să facă prima vizită oficială în Franţa, pentru o relansare a relaţiilor româno-franceze, care au avut suişuri, dar mai ales coborâşuri în ultimul deceniu.
• La Berlin, şeful statului a obţinut o promisiune de sprijin, chiar dacă imperceptibilă pentru cei care nu se opresc la nuanţe, de aderare la Schengen. Însă cel mai important mesaj a fost că graţie unei conjuncturi favorabile nouă – temerile şi îngrijorările suscitate de evoluţia situaţiei din Ucraina, legăturile tot mai strânse ale ţărilor vecine cu Moscova – rolul România se schimbă, iar ţara noastră devine un actor extraordinar de important în regiune pentru Germania.
• Vizita de la Chişinău a avut scopul de a asigura Republica Moldova de sprijinul României, chiar dacă guvernul moldovean este unul fragil şi susţinut de comunişti. Klaus Iohannis a dat semnalul aşteptat şi a vorbit şi despre o justiţie independentă şi corectă, care este rezultatul „voinţei populare şi al voinţei politicienilor”.
• Vizita din Polonia a resuscitat un parteneriat strategic adormit şi a pus bazele unei colaborări reale pe flancul estic al UE şi Alianţei nord-atlantice. La Varşovia s-a făcut o deschidere spre un joc regional, cu cooperarea Poloniei şi, cel mai probabil, cu sprijinul şi la îndemnul SUA, care reiese din invocarea parteneriatelor strategice pe care cele două ţări le au cu Washingtonul.
• La Kiev, ar fi avut loc o resetare a relaţiilor româno-ucrainene. Bucureştiul a susţinut Ucraina de la pierderea Crimeei, anexată de Rusia, şi începerea războiului în estul ţării. Interesul României este de a avea la graniţă un vecin stabil politic, economic şi din punctul de vedere al securităţii. Din discursul preşedintelui ucrainean s-a văzut că nici subiectele delicate de pe agenda bilaterală nu au fost ocolite.