6 martie, 2012

Statistica oficială a anunţat un PIB pe 2011 de 578.551,9 milioane lei, valoare cu 12,6% mai mare în termeni nominali şi cu 2,5% în termeni reali faţă de cea înregistrată în 2010. Rezultă că deflatorul folosit pentru conversia creşterii economice din domeniul nominal în cel real a fost de 9,9%.

Adică semnificativ peste creşterea preţurilor producţiei industriale, situată la 8,93%, peste creşterea medie anuală a preţurilor pentru populaţie (5,79%) şi peste nivelul inflaţiei la finalul anului (3,14%). Ceea ce ne arată că au existat alte preţuri în economie care au majorat “inflaţia PIB”.

Valoarea PIB comunicată de INS pare să fi surprins Ministerul Finanţelor, care lucra şi în luna decembrie 2011, inclusiv pentru calculul deficitului bugetar ce trebuia limitat la 4,4% din PIB, cu valoarea de 547.829 milioane lei, menţionată clar în comunicatul privind execuţia bugetară pe 2011.

Ceea ce este de înţeles, dacă luăm aminte la evoluţia ponderii trimestrului patru în totalul PIB pe parcursul ultimilor patru ani. Istoric, se ştia că această pondere poate ajunge undeva în jur de o treime, dar acest fapt nu s-a mai petrecut de ceva timp ( vezi tabelul).

Astfel privită problema, se confirmă că mica reducere de 0,2% a PIB trimestrial de la finalul lui 2011 ( deşi o majorare de 1,9% faţă de acelaşi trimestru din 2010) reprezintă o corecţie după evoluţia de excepţie din trimestrul III şi nu un început de reintrare în recesiune.

Cu un rezultat de 183.943,2 milioane lei în preţuri curente, substanţial peste pragul de 160 miliarde lei ce nu putea fi depăşit în cei trei ani anteriori, trimestrul IV 2011 a consolidat creşterea de 2,5%. De altfel, trimestrul patru a marcat creşteri de 5,7% în construcţii, 3,1% în agricultură şi 2% în industrie. Consumul gospodăriilor populaţiei a sporit cu 2,8%.

Reducerile din trimestrul patru au venit pe partea de administraţie publică şi apărare, învăţământ şi sănătate (-3,1%) şi pe zona de intermediere financiară şi asigurări (-0,8%). Fapt semnificativ, cheltuiala pentru consum final a administraţiilor publice s-a redus cu 3,9%.

Pe totalul anului 2011, avansul economic de 2,5% a venit în baza creşterilor generalizate pe domenii, de 11,3% din agricultură, 5% în industrie, 2,7% în construcţii (2,7%) şi 1,2% în comerţ. Pe partea de utilizare, majorarea consumului populaţiei cu 1,4% a compensat reducerea cu 3,5% a cheltuielilor administraţiei publice.

Înapoi la 136 miliarde euro

Dar ceea ce pare a fi trecut aproape neobservat, este revenirea PIB exprimat în euro la valoarea din 2008, în pofida faptului că rămâne cu şase procente sub acel nivel de referinţă în termeni reali.

Câştigul salarial lunar mediu net a crescut cu 4,9% în termeni nominali, dar a scăzut cu 0,9% în termeni reali. Simultan, însă, producţia industrială s-a majorat cu 5,6% iar productivitatea muncii a sporit cu 4,3%.

Ceea ce, potrivit unei relaţii teoretice simple, sugerează că aceste câştiguri au fost translate la nivelul cursului de schimb. În beneficiul stabilităţii prteţurilor şi a politicii de solidaritate socială.

Doar aşa se poate explica de ce PIB a scăzut cu 7,1% în 2009 şi cu 1,3% în 2010, dar a reuşit, după un avans de numai 2,5% în 2011 ( per total, această evoluţie ne dă -6%) să revină, practic, la acelaşi nivel exprimat în monedă unică europeană.

Altfel spus, leul s-a consolidat pe parcurs şi de-abia în 2011 sumele oferite cu generozitate electorală în 2008 au început să capete substanţă şi o sustenabilitate rezonabilă pe termen mediu şi lung. Cu ceva noroc agricol, PIB 2011 a venit, astfel, să confirme stabilizarea macroeconomică.