luni

17 iunie, 2024

16 iulie, 2013

Premisa constă în echilibrul macroeconomic, repartizarea echitabilă a eforturilor și a beneficiilor este condiția prealabilă iar reformele structurale sunt absolut necesare pentru a trece la un alt palier de creștere stabilă. Cam așa s-ar putea rezuma ”paradigma Christine Lagarde” de creștere economică, valabilă (și) pentru România.

Directorul general al FMI a arătat că trebuie să păstrăm stabilitatea macroeconomică, să împărţim corect povara ajustării fiscale şi să asigurăm un ritm susţinut de creştere economică, în condițiile în care ”nu există presiuni de finanţare pentru România”. Toate acestea le știam deja, dar ordinea în care au fost așezate contează.

De aici vine și eventuala apelare la un nou acord cu FMI, la care nu s-a făcut nici o referire expresă, dar care ar fi (eventual) menit să asigure condiția primordială pentru adoptarea în liniște a măsurilor economice. De reținut, cuvântul-cheie în discursul rostit la BNR a fost eficiența, domeniu unde am reușit progrese importante în ultimii douăzeci de ani dar mai avem destul loc pentru creștere.


Practic, modernizarea realizată odată cu trecerea la economia de piață ne-a condus la triplarea Produsului Intern Brut pe locuitor în decurs de o generație, de la circa 3.000 dolari pe locuitor la 10.000 dolari pe locuitor. Cu toate acestea, decalajul până la media europeană situată în apropierea cotei de 40.000 dolari pe locuitor rămâne considerabil.

Rezultatele concrete vor ține în primul rând de abordările de politică economico-socială la nivel național dar efectele măsurilor luate în alte state se vor vedea tot mai mult și în țările partenere, pe calea integrării tot mai strânse a fluxurilor de producție și prin comerțul internațional, în condițiile în care mobilitatea capitalurilor și a forței de muncă sunt favorizate de integrarea europeană.

Estimările de creștere ale FMI au fost revizuite recent în sens descrescător, cu un ușor recul la spre 3,1% la nivelul economiei globale și o pierdere de viteză mai evidentă în cazul țărilor emergente ( de la 5,5% la 5%), urmare, în principal, a scăderii cererii din partea statelor dezvoltate.

Cu 1,6% în 2013 după un firav 0,7% în 2012, România se încadrează în trendul regional dar rămâne sub neceasrul de dezvoltare impus de recuperarea decalajelor față de țările dezvoltate. Dacă anul trecut, șase țări din regiunea noastră se aflau în recesiune, acum ar trebui să rămână doar două ( Croația și Slovenia), ceea ce creează premisele unor influențe regionale favorabile din exterior.


Din păcate, prognoza FMI de -0,6% pe 2013 în privința creșterii economice din zona euro, care concentrează peste jumătate din comerțul exterior al României, grevează asupra posibilităților de accelerație pe calea motorului exporturilor. De aceea, este importantă o abordare echilibrată a celor trei motoare de creștere, cu adăugarea consumului populației și a investițiilor interne.

De reținut că vizita la Bucureşti a directorului general FMI nu are o legătură directă cu încheierea unui nou acord de tip preventiv ( la care suma stabilită nu este trasă decât în condiții excepționale). În schimb, imediat după această vizită vor începe discuțiile pe această temă cu o delegaţie condusă de noul negociator-şef cu România, Andrea Schaechter, ce urmează să sosească la București.

În esență, ceea ce contează este mesajul de sprijin din partea FMI subliniat de vizita la București a celui mai înalt funcționar al instituției mondiale. Scopul unui nou acord nu ar fi apelarea la noi împrumuturi, ci încrederea sporită din partea investitorilor potențiali și posibilitatea de a ne împrumuta mai ieftin de pe piețele internaționale de capital pentru finanțarea deficitului bugetar.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.Ce echilibru macroeconomic poate fi realizat, intr-o tara in care a disparut insasi economia nationala?
    Reforme structurale, cu intreprinderile germane, franceze,rusesti, etc. sint fantezii economice!Directorul FMI ne viziteaza si ne bate pe umar, desi am esuat economic.Asta, deoarece nici d-na in cauza, nici UE nu sint capabili sa furnizeze „proiecte de reconstructie economica si industrial-agricola Romaniei! Dezvoltarea economica a Romaniei este o vorba goala, fara proiectul respectiv, iar masurile enuntate in acest sens sint inutile, pina la reconstructia economica a tarii.
    Cresterea sau „descresterea” economica a tarii nu are nici o legatura cu politicile Guvernelor, ai caror lideri si clienti sint interesati doar de beneficiile rezultate din contractele cu statul si sifonatrea banilor publici.
    2.)Nici economistii si nici UE – FMI nu pricep, ca fara un proiect national de reconstructie economica si industriala, nici guvernul nici UE – FMI nu vor face nimic in directia dezvoltarii, a ajungerii din urma a venitului UE pe cap de locuitor.
    Fara un astfel de proiect, Guvernul Ponta nu stie decit sa vina cu fantezii economice (10 miliarde de Euro investitii straine in 2013).Pe de alta parte, UE – FMI nu are instrumentele tehnice/programatice, care sa-i permita sa urmareasca/monitorizeze/impuna pas cu pas si zi cu zi, ceeace este prevazut sa faca Guvernul si administratia, pentru indeplinirea proiectului de dezvoltare economica.
    Pina la „proiectul de reconstructie economica si industrial-agricola”, toata lume va vorbi la modul strict teoretic despre echilibre macroeconomice, reforme structurale,reorientari ale productiei si comertului exterior,etc. facute de guvernari lipsite tocmai de OBIECTUL MUNCII:”economie, industrie si agricultura nationala”!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.Ce echilibru macroeconomic poate fi realizat, intr-o tara in care a disparut insasi economia nationala?
    Reforme structurale, cu intreprinderile germane, franceze,rusesti, etc. sint fantezii economice!Directorul FMI ne viziteaza si ne bate pe umar, desi am esuat economic.Asta, deoarece nici d-na in cauza, nici UE nu sint capabili sa furnizeze „proiecte de reconstructie economica si industrial-agricola Romaniei! Dezvoltarea economica a Romaniei este o vorba goala, fara proiectul respectiv, iar masurile enuntate in acest sens sint inutile, pina la reconstructia economica a tarii.
    Cresterea sau „descresterea” economica a tarii nu are nici o legatura cu politicile Guvernelor, ai caror lideri si clienti sint interesati doar de beneficiile rezultate din contractele cu statul si sifonatrea banilor publici.
    2.)Nici economistii si nici UE – FMI nu pricep, ca fara un proiect national de reconstructie economica si industriala, nici guvernul nici UE – FMI nu vor face nimic in directia dezvoltarii, a ajungerii din urma a venitului UE pe cap de locuitor.
    Fara un astfel de proiect, Guvernul Ponta nu stie decit sa vina cu fantezii economice (10 miliarde de Euro investitii straine in 2013).Pe de alta parte, UE – FMI nu are instrumentele tehnice/programatice, care sa-i permita sa urmareasca/monitorizeze/impuna pas cu pas si zi cu zi, ceeace este prevazut sa faca Guvernul si administratia, pentru indeplinirea proiectului de dezvoltare economica.
    Pina la „proiectul de reconstructie economica si industrial-agricola”, toata lume va vorbi la modul strict teoretic despre echilibre macroeconomice, reforme structurale,reorientari ale productiei si comertului exterior,etc. facute de guvernari lipsite tocmai de OBIECTUL MUNCII:”economie, industrie si agricultura nationala”!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: