Premierul David Cameron s-a întâlnit joi, la Budapesta, în cadrul turneului în care încearcă să-i convingă pe colegii de Uniune să accepte ceea ce Marea Britanie numește ”reformarea UE”, cu unul dintre cei mai vehemenți opozanți ai uneia dintre propunerile sale – premierul maghiar Viktor Orban.
Și ăn cadrul discuțiilor privind susținerea pentru Marea Britanie, prim-ministrul de la Budapesta și-a exprimat, ca de numeroase alte ori, revolta față de propunerea ca cetățenii europeni care muncesc în Marea Britanie să nu primească beneficii sociale decât după ce au lucrat acolo cel puțin patru ani.
Aproximativ 55.000 de unguri trăiesc și muncesc în Marea Britanie.
Joi, premierul Orban a declarat în conferința de presă ce a urmat întâlniri că este ofensator chiar termenul de “imigrant”:
“Pentru noi este foarte important să nu fim considerați imigranți. Cuvintele contează aici… Vrem să fie foarte clar că noi nu suntem imigranți în Marea Britanie. Suntem cetățeni ai unui stat care aparține Uniunii Europene și care pot ocupa locuri de muncă oriunde în Uniunea Europeană…Nu vrem să mergem în Marea Britanie și să luăm ceva de la ei. Nu vrem să-i parazităm. Vrem să lucrăm acolo și cred că ungurii muncesc bine. Ei trebuie să fie respectați și să nu sufere discriminări.”
Viktor Orban a anunțat că statele din Grupul Vișegrad 4 (Ungaria, Cehia, Polonia și Slovacia) sunt deschise să negocieze cu Marea Britanie schimbarea regulilor de acordarea a beneficiilor sociale.
De cealaltă parte, David Cameron a declarat că el încă încearcă să impună planul său de a stopa accesul imigranților comunitari la beneficii sociale în primii patru ani de ședere în Marea Britanie.
Dar, a subliniat că este deschis propunerii unei alternative care ar putea reduce atractivitatea Marii Britanii pentru muncitorii comunitari.
Discreta întâlnire de 6 ore dintre Viktor Orban și liderul partidului de guvernământ din Polonia
Întălnirea de joi a fost precedată de una mult mai discretă pe care premierul Orban a avut-o miercuri cu președintele partidului de guvernământ de la Varșovia, Jaroslaw Kaczynski, la castelul Niedzica, în sudul Poloniei.
În presă nu a ajuns nicio informație despre subiectele discutate timp de șase ore de cei doi lideri din Europa Centrală pe care-i unește un singur lucru – euroscepticismul, și pe care se părea că-i va despărți definitiv un altul – poziția față de Rusia.
Întâlnirea dintre cei doi este cu atât mai surprinzătoare cu cât în februarie anul Jaroslaw Kaczynski (când partidul său, PiS, nu se afla la guvernare) a refuzat să-l primească pe Viktor Orban, aflat într-o vizită în Polonia, în pofida insistențelor diplomaților maghiari.
Poziția președintelui Kaczynski nu a mirat pe nimeni – premierul Ungariei este un apropiat al Kremlinului (cel puțin așa se întâmpla până de curând), în timp ce pentru liderul polonez Rusia reprezintă un inamic – fratele său geamăn, fost președinte, a murit în accidentul aviatic de la Smolensk despre care mulți cred că a fost pus la cale de Moscova.
Între cele două guvernări, din Ungaria și Polonia, există însă tot mai multe asemănări, ambele fiind acuzate de oficiali europeni că au luat măsuri ce pun sub semnul întrebării statul de drept și libertatea presei.
De asemenea, ambele țări resping cotele obligatorii de relocarea a refugiaților și au un discurs anti-imigrație.
Poziție comună în problema reformării UE propuse de Marea Britanie
Probabil, au comentat mass-media din cele două țări, primul subiect al discuției a fost o poziție comună în fața ofertelor lui David Cameron.
Și Ungaria, și Polonia, se opun vehement măsurilor pe care premierul britanic dorește să le introducă în problema beneficiilor sociale de care beneficiază imigranții (acordarea acestora doar după ce aceeștia au muncit și contribuit patru ani în Marea Britanie).
Viktor Orban a respins dur această propunere, despre care spunea că este discriminatorie, și a cerut chiar și schimbarea termenului folosit: “Să-i consideri pe ungurii din Marea Britanie migranți este dureros pentru urechile noastre”, spunea anul trecut premierul maghiar.
Polonezii, care au un număr incomparabil mai mare de muncitori în Anglia (câteva sute de mii) au fost cei mai înverșunați adversari ai acestui punct 4 din lista condițiilor puse de David Cameron pentru ca Marea Britanie să renunțe la referendumul privind apartenența la UE.
Răsturnare de situație: Susținerea Marii Britanii contra sprijin pentru întărirea prezenței NATO în Polonia
Varșovia a virat brusc, în ultima perioadă, și pare gata să-l sacrifice pe instalatorul polonez în schimbul unor noi garanții de securitate în fața spaimei sale străvechi – Rusia.
Ministrul polonez de externe, Witold Waszczykowski (foto), a declarat luni pentru Reuters, că Varșovia ar fi dispusă la un compromis în privința drepturilor pe care le au în Anglia muncitorii imigranți din comunitatea europeană, dacă Londra o sprijină să obțină prezența NATO permanentă pe teritoriul Poloniei.
Subiectul va fi discutat la următoarea reuniune NATO, a adăugat el.
“Noi încă ne considerăm un stat de rangul doi al NATO, pentru că în Europa Centrală nu există, în afara unei prezențe simbolice, forțe aliate sau instalații de apărare semnificative, ceea ce le oferă rușilor scuza de a se implica în această regiune. Marea Britanie ne-ar putea sprijini așteptările legate de o prezență militară aliată pe teritoriul polonez”, a explica tministrul polonez de externe.
Altfel, a spus el, “ar fi foarte dificil să acceptăm o discriminare”.
Premierul Cameron a fost și la București
Premierul britanic David Cameron s-a aflat în prima parte a lunii decembrie 2015 șila București, în prima sa vizită oficială în România, în cadrul aceluiași turneu iniţiat în contextul negocierilor pentru reconfigurarea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană, dar şi pe fondul crizei imigranţilor şi al riscurilor teroriste.
Anterior, el a mers în Bulgaria, în România sosind după vizita din Polonia.
Programul oficial a conținut o întrevedere ce a durat aproximativ o oră cu premierul Dacian Cioloş, după care a fost primit de preşedintele Iohannis la Palatul Cotroceni.
Din declarațiile comune făcute la Cotroceni reiese că premierul britanic a găsit la București un susținător al principiului că Marea Britanie trebuie să rămână în UE.
Urmărește-ne pe Google News
