Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

România și convergența reală: de la PIB-ul pe locuitor la consumul individual efectiv și aderarea la euro

de Marin Pana 5.4.2015

plata-consumRomânia a ajuns la 57% din nivelul de trai mediu al UE 28, în varianta consumului individual efectiv (AIC), potrivit datelor, valabile la nivelul anului 2013, comunicate de Eurostat.

În varianta clasică de urmărire a nivelului de trai, care măsoară PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ne-am situat la 55%.

De la PIB/locuitor la AIC

Consumul individual efectiv, prescurtat AIC după abrevierea în limba engleză, reflectă mai bine bunăstarea unui cetăţean dintr-o anumită ţară decât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Acesta din urmă pleacă de la bunurile şi serviciile achiziţionate şi plătite de o gospodărie.

AIC se calculează pe baza bunurilor şi serviciilor realmente consumate de indivizi, fără a ţine cont de faptul că acestea au fost contractate şi plătite de către gospodării, guvern sau organizaţii non-profit. De aceea, este de preferat pentru comparaţii internaţionale și reflectă mai fidel nivelul de trai.

Diferenţele apar din faptul că ponderea plăţilor făcute direct de gospodării pentru servicii importante, precum sănătatea şi învăţământul, diferă foarte mult de la o ţară la alta.
Astfel, ordinea aparentă a nivelului de trai ce ar rezulta din clasicul PIB/locuitor poate suferi modificări importante.

Am prezentat valorile din 2011 și 2012, pentru a vedea care au fost evoluțiile din ultimii trei ani analizați de Eurostat. De asemeni, pentru așezarea corectă a contextului european și poziționarea în regiunea din care facem parte, am prezentat valorile pentru câteva țări din afara UE.

Evoluția clasamentulului european între 2011 – 2013: interpretări și observații

România s-a încadrat în grupul restrâns al statelor care au înregistrat de la an la an majorări relative la media UE28 atât la nivelul PIB/locuitor cât și al AIC/locuitor, alături de Lituania, Polonia, Slovacia, Estonia și Letonia.

De reținut, distanța care ne separă de Bulgaria a crescut considerabil (opt procente la AIC și zece procente la PIB/locuitor).

(Click pe tabel pentru mărire)

(Click pe tabel pentru mărire)

Cea mai spectaculoasă diferență între indicatorii AIC și PIB/locuitor la nivelul UE se observă în cazul Irlandei, țară aflată în top după PIB/locuitor dar sub media europeană la consumul individual efectiv (Luxemburg este un caz special datorită afluxului de lucrători din țările vecine).

Italia, al doilea mare partener comercial al României, reprezintă cel mai bine media UE la ambii indicatori de nivel de trai și referința pentru procesul nostru de convergență reală. Ea se prezintă, însă, izolat la nivelul UE28, la distanță destul de mare de blocul statelor dezvoltate, situate deasupra, și de blocul statelor care se confruntă cu probleme economice, departe în spatele ei ca nivel de trai.

Primul bloc vine după podiumul premiantelor de limbă germană și are limitele stabilite de țările nordice plus Marea Britanie și Franța, între care se încadrează Olanda și Belgia. Al doilea include Irlanda, alături de sudicele Cipru, Spania, Portugalia și Grecia.

Revenind la raportul dintre AIC și PIB/locuitor, este de semnalat poziționarea superioară a Marii Britanii față de Olanda la nivelul bunurilor și serviciilor consumate efectiv (115% la 113% din media UE), deși diferența la nivelul PIB/locuitor este una considerabilă ( 109% față de 131% din media UE).

AIC și convergența necesară trecerii la moneda euro

Mai aproape de noi, Polonia reușește să devanseze Cehia, într-o situație similară (75% la 74% din media UE la consum efectiv față de un ”scor” net defavorabil la PIB/locuitor, respectiv 67% la 82%).

Distanța care separă România de Ungaria la nivel de PIB/locuitor se înjumătățește dacă se consideră indicatorul AIC.

În fine, din perspectiva convergenței necesare pentru adoptarea euro ( limita de 60% din media UE PIB/locuitor), dacă se consideră mai adecvat AIC, ar fi două constatări importante :

-, Prima, cea mai recentă membră a Eurozonei, Lituania a adoptat euro la un AIC de circa 80% ( avea deja 78% cu un an înainte).

-, A doua constatare : Estonia a avut în anul aderării (2011) un AIC de 59%, cu doar două procente peste ce s-a consemnat la noi în 2013. Letonia, mai echilibrată la nivelul celor doi indicatori, a aderat în 2014 cu 65% la AIC și 64% la PIB/locuitor, adică semnificativ peste valoarea de 60% vehiculată la noi ca țintă.

Cu alte cuvinte, se pot găsi argumente suficiente și pro și contra adoptării euro în 2019. Ceea ce va face din această întreprindere o decizie eminamente politică (dacă ne raportăm la datele seci pentru Letonia și Lituania), centrată pe susținerea la nivelul populației (din perspectiva experienței Estoniei).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.4.2015

Lăsați un comentariu