Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei de Est” într-o analiză a băncii germane de investiţii Berenberg. 

Analiza a fost prezentată de Carsten Hesee, strategul Berenberg, specializat în pieţele de capital ale economiilor emergente din Europa, la o conferință organizată de Bursa de Valori București (BVB), cu concursul BNR.

Între timp, Banca Naţională a României (BNR) a sesizat mai multe riscuri, în Raportul asupra inflaţiei, publicat joia trecută: dacă nu sunt bine controlate, riscurile ar putea conduce chiar până la reducerea rating-urilor favorabile, de care beneficiază România în prezent, iar încrederea în atractivitatea României va fi greu de recâștigat, odată ce va fi pierdută.

O comparaţie a analizei Berenberg cu avertismentele BNR relevă ce anume i-ar determina pe investitorii străini să-şi ajusteze defavorabil opiniile privind România.

Creşterea economică

Analiza Berenberg se bazează pe o estimare a creşterii economice în 2017 de 4,4%. Aceasta este una dintre cele mai optimiste făcute de altcineva decât de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), care a calculat un avans de 5,2%, exact acela pe care Guvernul şi-a construit bugetul.

Optimismul Guvernului se poate dovedi o capcană la care s-a expus de bună voie în cazul cel mai probabil că estimarea sa nu se va adeveri. Deja restul lumii se așteaptă la o creștere (mult) mai mică de 5,2%.

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 3,9% în 2017 şi un deficit bugetar de 3,2%, potrivit prognozei de toamnă. Fondul Monetar Internaţional a prognozat o creştere de 3,8%, iar Banca Mondială de 3,7%, ca și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Erste Group se opreşte la o creştere PIB de 4,3% în 2017 şi de 2,8% în 2018, iar Economist Intelligence Unit (EIU) la 3,6%.

Nici chiar BNR nu a ajuns la o estimare de 5%, ci se așteaptă la o creştere economică între 4% şi 5% pe 2017. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a ținut să precizeze că diferența față de prognoza CNP provine dintr-o modelare macroeconomică diferită și că prognoza instituţiei sale nu ar avea relevanță „cu construcția bugetară”.

România este în continuare campioana creşterii economice în Europa, cu o medie anuală de 3,6% din anul 2000 încoace, în vreme ce media UE este de 1,2%, potrivit Berenberg.

Bugetul și riscurile

Berenberg remarcă forța cu care România și-a revenit din criza declanșată în 2008, reducându-și deficitul bugetar de la 5,6% din PIB în 2008, la 2,6% în 2015 și 2,41% în 2016.

Totodată, România a progresat considerabil și în privința cotațiilor CDS (credit default swap, instrumente de asigurare împotriva riscului de default – intrare în încetare de plăți a unei țări), la care investitorii străini se uită cu multă atenție: de la mai mult de 700 de puncte în 2009, la mai puțin de 100 puncte în prezent.

Abordarea Berenberg privind riscul de default este complementară cu ratingul de țară.

Pe de altă parte, BNR atrage atenţia că „orice abatere, pe partea de venituri sau de cheltuieli, de la setul de măsuri fiscal bugetare incluse în proiectul de buget propus pentru anul 2017, ar urma să aibă implicații asupra sustenabilității finanțelor publice” și asupra respectării nivelului maxim al deficitului bugetar.

În cele din urmă, „o deteriorare și a poziției externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne”, se spune în Raportul BNR asupra inflaţiei.

România beneficiază de ratinguri de tip „investment grade” (țară recomandabilă pentru investiții) privind capacitatea de plată a datoriilor, de la toate cele trei mari agenții de clasificare: ratingul Standard & Poor’s este BBB-, Moody’s a acordat ratingul Baa3 (conform propriei ierarhii), iar Fitch BBB-, toate trei cu „cu perspectivă stabilă”.

Într-un raport recent, Erste Group Research vede menţinerea rating-urile „echilibrată în mod corespunzător” şi estimează ca acestea nu va vor suferi nici o schimbare în 2017.

Totuși, analiștii Erste sunt  prudenți cu privire la 2018, din cauză că „sunt în creștere riscurile legate de recenta creștere a deficitelor bugetare și de cont curent, ca urmare a expansiunii rapide a salariilor și a consumului. În cazul în care astfel de riscuri s-ar concretiza într-o manieră mai dramatică decât cea observată în ultimii ani, este de aşteptat ca agențiile de rating să reacţioneze în consecinţă”.

(Citiți și „BNR menține rata dobânzii cheie. Care sunt perspectivele ratingurilor României”)

Pe de altă parte, este deja notorie remarca guvernatorului BNR, Mugur Isărescu privind bugetul de stat pe 2017, pe care îl consideră „unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenţi.”

Piaţa muncii

Analiza Berenberg invocă argumentul costului scăzut al forţei de muncă din România, al doilea cel mai scăzut din Uniunea Europeană: 5 euro / oră, adică a cincea parte din media UE, de 25 euro / oră. Aceste date sunt din 2015.

Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut până la 2.354 lei pe lună, cu 11,4% în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015.

O altă statistică este de asemeni relevantă pentru constrângerile bugetare: câștigul salarial mediu brut pe 2016, calculat de Institutul Naţional de Statistică (INS), a crescut până la 3.257 lei pe lună, un nivel deja superior chiar şi estimării pe 2017 de 3.131 lei, cu care Guvernul şi-a fundamentat bugetul asigurărilor sociale de stat din acest an. Estimarea Guvernului pentru 2016, anterioară anunțului INS a fost de 2.815 lei.

Totodată, Berenberg remarcă că forța de muncă este calificată (well-educated). 55% dintre români au cel puțin nivelul de educație secundar, peste media europeană UE28 de 46%.

Pe de altă parte, BNR avertizează că, „într-o perspectivă mai largă, câștigurile de productivitate în industrie întârzie să apară, ritmul anual de creștere fiind aproape nul în primele 11 luni ale anului 2016 (Grafic 2.5). Din punct de vedere al factorilor cu acțiune persistentă, evoluția este explicată de absența progreselor în ceea ce privește rigiditățile structurale pe piața muncii:

• insuficiența personalului calificat,
• inadecvarea sistemului educațional,
• mobilitatea restrânsă”.

De asemenea, absența progreselor în productivitate este explicată și „de acumulările modeste de capital, dar și de preocuparea aproape inexistentă pentru inovare. Referitor la acest capitol, cea mai recentă analiză în domeniu realizată de Comisia Europeană continuă să plaseze România pe ultimul loc în cadrul UE din punct de vedere al indicatorului agregat de performanță a inovării”, mai spune raportul BNR.

Competitivitatea României

„Reformele structurale realizate sub supravegherea Comisiei Europene, a FMI și Băncii Mondiale au scos România din „zona roșie”. Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale privind ușurința cu care se pot face afaceri în România plasează România pe locul 36 sin 189 de țări, față de 62 în 2006. România este deasupra Ungariei și Turciei”, potrivit analizei Berenberg.

Berenberg mai remarcă faptul că România a obținut clasări superioare în privința ușurinței obținerii creditelor și a timpului de rezolvare a disputelor comerciale, dar este în jumătatea inferioară a clasamentului în privința ușurinței cu care firmele cumpără electricitate (locul 134 din 189) și a obținerii autorizațiilor de construcție (locul 103).

România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de taxare a impozitului pe profit, dar facilitățile fiscale, intrate în vigoare anul trecut și în acest an, au redus mult spațiul de manevră al Guvernului.

Altfel spus, odată ce economia va intra pe panta descendentă a ciclului economic, Guvernul nu prea va mai avea instrumente fiscale de a o mai stimula.

Pe de altă parte, „avem probleme nu neapărat cu creşterea importanţei relative a importurilor prin acomodarea cererii de consum, dar mai ales cu o tendinţă clară de erodare a competitivităţii prin preţ a producătorilor autohtoni”, a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR a lăsat să se înțeleagă că firmele exportatoare ar putea beneficia de o anumită depreciere a leului.

„Am calculat din acest punct de vedere cursul de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv denotă o pierdere de competitivitate. Producătorii autohtoni pierd piaţa internă treptat. Nu facem prognoze de cost niciodată dar, pentru că le găsim în presă făcute de către alţii, nu prea e loc de apreciere a cursului. Nu prea e loc, să nu spun că nu e loc deloc”, a precizat Mugur Isărescu.

Cât despre problemele politice, „instabilitatea şi tensiunile politice nu au cum să ajute în bine stabilitatea monetară şi financiară, dar, ca să citez o publicaţie, economia îşi vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.