Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

de Adrian N Ionescu | 12.2.2017 .

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei de Est” într-o analiză a băncii germane de investiţii Berenberg

Analiza a fost prezentată de Carsten Hesee, strategul Berenberg, specializat în pieţele de capital ale economiilor emergente din Europa, la o conferință organizată de Bursa de Valori București (BVB), cu concursul BNR.

Între timp, Banca Naţională a României (BNR) a sesizat mai multe riscuri, în Raportul asupra inflaţiei, publicat joia trecută: dacă nu sunt bine controlate, riscurile ar putea conduce chiar până la reducerea rating-urilor favorabile, de care beneficiază România în prezent, iar încrederea în atractivitatea României va fi greu de recâștigat, odată ce va fi pierdută.

O comparaţie a analizei Berenberg cu avertismentele BNR relevă ce anume i-ar determina pe investitorii străini să-şi ajusteze defavorabil opiniile privind România.

Creşterea economică

Analiza Berenberg se bazează pe o estimare a creşterii economice în 2017 de 4,4%. Aceasta este una dintre cele mai optimiste făcute de altcineva decât de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), care a calculat un avans de 5,2%, exact acela pe care Guvernul şi-a construit bugetul.

Optimismul Guvernului se poate dovedi o capcană la care s-a expus de bună voie în cazul cel mai probabil că estimarea sa nu se va adeveri. Deja restul lumii se așteaptă la o creștere (mult) mai mică de 5,2%.

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 3,9% în 2017 şi un deficit bugetar de 3,2%, potrivit prognozei de toamnă. Fondul Monetar Internaţional a prognozat o creştere de 3,8%, iar Banca Mondială de 3,7%, ca și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Erste Group se opreşte la o creştere PIB de 4,3% în 2017 şi de 2,8% în 2018, iar Economist Intelligence Unit (EIU) la 3,6%.

Nici chiar BNR nu a ajuns la o estimare de 5%, ci se așteaptă la o creştere economică între 4% şi 5% pe 2017. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a ținut să precizeze că diferența față de prognoza CNP provine dintr-o modelare macroeconomică diferită și că prognoza instituţiei sale nu ar avea relevanță „cu construcția bugetară”.

România este în continuare campioana creşterii economice în Europa, cu o medie anuală de 3,6% din anul 2000 încoace, în vreme ce media UE este de 1,2%, potrivit Berenberg.

Bugetul și riscurile

Berenberg remarcă forța cu care România și-a revenit din criza declanșată în 2008, reducându-și deficitul bugetar de la 5,6% din PIB în 2008, la 2,6% în 2015 și 2,41% în 2016.

Totodată, România a progresat considerabil și în privința cotațiilor CDS (credit default swap, instrumente de asigurare împotriva riscului de default – intrare în încetare de plăți a unei țări), la care investitorii străini se uită cu multă atenție: de la mai mult de 700 de puncte în 2009, la mai puțin de 100 puncte în prezent.

Abordarea Berenberg privind riscul de default este complementară cu ratingul de țară.

Pe de altă parte, BNR atrage atenţia că „orice abatere, pe partea de venituri sau de cheltuieli, de la setul de măsuri fiscal bugetare incluse în proiectul de buget propus pentru anul 2017, ar urma să aibă implicații asupra sustenabilității finanțelor publice” și asupra respectării nivelului maxim al deficitului bugetar.

În cele din urmă, „o deteriorare și a poziției externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne”, se spune în Raportul BNR asupra inflaţiei.

România beneficiază de ratinguri de tip „investment grade” (țară recomandabilă pentru investiții) privind capacitatea de plată a datoriilor, de la toate cele trei mari agenții de clasificare: ratingul Standard & Poor’s este BBB-, Moody’s a acordat ratingul Baa3 (conform propriei ierarhii), iar Fitch BBB-, toate trei cu „cu perspectivă stabilă”.

Într-un raport recent, Erste Group Research vede menţinerea rating-urile „echilibrată în mod corespunzător” şi estimează ca acestea nu va vor suferi nici o schimbare în 2017.

Totuși, analiștii Erste sunt  prudenți cu privire la 2018, din cauză că „sunt în creștere riscurile legate de recenta creștere a deficitelor bugetare și de cont curent, ca urmare a expansiunii rapide a salariilor și a consumului. În cazul în care astfel de riscuri s-ar concretiza într-o manieră mai dramatică decât cea observată în ultimii ani, este de aşteptat ca agențiile de rating să reacţioneze în consecinţă”.

(Citiți și BNR menține rata dobânzii cheie. Care sunt perspectivele ratingurilor României)

Pe de altă parte, este deja notorie remarca guvernatorului BNR, Mugur Isărescu privind bugetul de stat pe 2017, pe care îl consideră „unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenţi.”

Piaţa muncii

Analiza Berenberg invocă argumentul costului scăzut al forţei de muncă din România, al doilea cel mai scăzut din Uniunea Europeană: 5 euro / oră, adică a cincea parte din media UE, de 25 euro / oră. Aceste date sunt din 2015.

Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut până la 2.354 lei pe lună, cu 11,4% în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015.

O altă statistică este de asemeni relevantă pentru constrângerile bugetare: câștigul salarial mediu brut pe 2016, calculat de Institutul Naţional de Statistică (INS), a crescut până la 3.257 lei pe lună, un nivel deja superior chiar şi estimării pe 2017 de 3.131 lei, cu care Guvernul şi-a fundamentat bugetul asigurărilor sociale de stat din acest an. Estimarea Guvernului pentru 2016, anterioară anunțului INS a fost de 2.815 lei.

Totodată, Berenberg remarcă că forța de muncă este calificată (well-educated). 55% dintre români au cel puțin nivelul de educație secundar, peste media europeană UE28 de 46%.

Pe de altă parte, BNR avertizează că, „într-o perspectivă mai largă, câștigurile de productivitate în industrie întârzie să apară, ritmul anual de creștere fiind aproape nul în primele 11 luni ale anului 2016 (Grafic 2.5). Din punct de vedere al factorilor cu acțiune persistentă, evoluția este explicată de absența progreselor în ceea ce privește rigiditățile structurale pe piața muncii:

  • insuficiența personalului calificat,
  • inadecvarea sistemului educațional,
  • mobilitatea restrânsă”.

De asemenea, absența progreselor în productivitate este explicată și „de acumulările modeste de capital, dar și de preocuparea aproape inexistentă pentru inovare. Referitor la acest capitol, cea mai recentă analiză în domeniu realizată de Comisia Europeană continuă să plaseze România pe ultimul loc în cadrul UE din punct de vedere al indicatorului agregat de performanță a inovării”, mai spune raportul BNR.

Competitivitatea României

„Reformele structurale realizate sub supravegherea Comisiei Europene, a FMI și Băncii Mondiale au scos România din „zona roșie”. Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale privind ușurința cu care se pot face afaceri în România plasează România pe locul 36 sin 189 de țări, față de 62 în 2006. România este deasupra Ungariei și Turciei”, potrivit analizei Berenberg.

Berenberg mai remarcă faptul că România a obținut clasări superioare în privința ușurinței obținerii creditelor și a timpului de rezolvare a disputelor comerciale, dar este în jumătatea inferioară a clasamentului în privința ușurinței cu care firmele cumpără electricitate (locul 134 din 189) și a obținerii autorizațiilor de construcție (locul 103).

România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de taxare a impozitului pe profit, dar facilitățile fiscale, intrate în vigoare anul trecut și în acest an, au redus mult spațiul de manevră al Guvernului.

Altfel spus, odată ce economia va intra pe panta descendentă a ciclului economic, Guvernul nu prea va mai avea instrumente fiscale de a o mai stimula.

Pe de altă parte, „avem probleme nu neapărat cu creşterea importanţei relative a importurilor prin acomodarea cererii de consum, dar mai ales cu o tendinţă clară de erodare a competitivităţii prin preţ a producătorilor autohtoni”, a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR a lăsat să se înțeleagă că firmele exportatoare ar putea beneficia de o anumită depreciere a leului.

„Am calculat din acest punct de vedere cursul de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv denotă o pierdere de competitivitate. Producătorii autohtoni pierd piaţa internă treptat. Nu facem prognoze de cost niciodată dar, pentru că le găsim în presă făcute de către alţii, nu prea e loc de apreciere a cursului. Nu prea e loc, să nu spun că nu e loc deloc”, a precizat Mugur Isărescu.

Cât despre problemele politice, „instabilitatea şi tensiunile politice nu au cum să ajute în bine stabilitatea monetară şi financiară, dar, ca să citez o publicaţie, economia îşi vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.

Publicat la data de 12.2.2017 .

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    12.2.2017, 9:19 pm

    1.Inceperea reindustrializarii, care este unul din obiectivele anuntate de actuala guvernare, ramine blocata de competitivitatea economica nationala dezastruoasa, de indice 74, chiar daca la unele capitole punctuale, stam mai bine.”Usurinta de a se face afaceri” este de indice mai bun, 36, dar restul sint profund negative.
    2.Pentru Romania, de unde dupa 2008 au disparut investitorii straini industriali, cresterea economica “consumerista” de 5 la suta in 2017 nu incalzeste economia nationala, deoarece in final ea se concretizeaza in citeva miliarde de Euro, datorie externa.
    Investitorii straini nu cer diminuarea impozitelor sau a taxelor, ci imbunatatirea indicelui de competitivitate economica – adica a ansamblului conditiilor economice, juridice, legislative, administrative, fiscale, de educatie-pregatire a fortei de munca, organizatorice, de comunicare politica si economica, a cadrului instititutional de desfasurarre a cercetetarii stiintifice si tehnilogice, a inventiei – inovatiei,etc.
    Toate acestea constituie MEDIUL ECONOMIC NATIONAL, care se afla intr-o stare de functionalitate si performanta subafricana, de indice 74, deoarece toate imbunatatirile s-au dovedit imposibile prin incercarile de abordare punctuala sau sectoriala.
    3.Imbunatatirea indicelui de competitivitate economica nationala este posibila numai ca urmare a unui proiect national, prin care actiunea de “schimbare” sa cuprinda in mod simultan, intreg ansamblul institutional si administrativ national, odata cu declansarii procesului de reindustrializare – care este “motorul” acestei schimbari pozitive.Sa speram ca Guvernul Grindeanu stie ce trebuie facut in aceasta directie, odata ce si-a asumat ca obiectiv reindustrializarea…

  2. Protonic
    13.2.2017, 10:23 am

    Daca se doreste industrializare si eficienta atunci trebuie lasata piata cat mai libera si totul se va rezolva de la sine.
    Guvernul poate sa intervina pe partea de PR, infrastructura,taxe, reglementare si invatamant.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Diagnostic: Neîncredere. Banii românilor și banii de investiții: Zeci de miliarde zac în depozite de peste 100.000 de euro, fără să miște și fără să construiască nimic

Între economiile românilor și creșterea forței de investiție a capitalului autohton se interpune încă o fractură semnificativă, adâncită de politicile publice. Atât cât există,...Citeste mai departe »

Redacţia

Griji străine de pivnițele politicii românești: Reformarea iminentă a Europei și România nucleului dur

Marți, 19 septembrie 2017: cinci ore și jumătate de dezbateri, o temă și trei direcții: -Reforma iminentă a UE: România și „nucleul dur”. Adecvare,...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Cum ar putea arăta Directiva ”anti-dumping social” cu care a venit Macron: Impact mic, o de neînțeles de mare presiune din partea Europei de Vest

Statele membre încearcă să ajungă la un consens, până în luna octombrie, în ceea ce privește propunerile Comisiei Europene de modificare a Directivei europene...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Scenariul 6 de reformă a UE: Mecanismul de asistență pre-aderare la euro – controversele. Supărații Europei

Propunerea-cheie făcută miercuri de președintele Jean Claude Juncker în cadrul discursului său privind Starea Uniunii este cea referitoare la posibila implementare a unui mecanism...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Mitul ”echipei tehnice de suport” a Băncii Mondiale pentru autostrada Ploiești – Brașov și necunoscutele finanțării asfaltului politic

”Dividendele se dau acționarilor, nu le-a jefuit nimeni, nu le-a luat nimeni. Vrem să începem niște proiecte foarte mari, să avem un nou început....Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română