Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

de Adrian N Ionescu | 12.2.2017 .

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei de Est” într-o analiză a băncii germane de investiţii Berenberg

Analiza a fost prezentată de Carsten Hesee, strategul Berenberg, specializat în pieţele de capital ale economiilor emergente din Europa, la o conferință organizată de Bursa de Valori București (BVB), cu concursul BNR.

Între timp, Banca Naţională a României (BNR) a sesizat mai multe riscuri, în Raportul asupra inflaţiei, publicat joia trecută: dacă nu sunt bine controlate, riscurile ar putea conduce chiar până la reducerea rating-urilor favorabile, de care beneficiază România în prezent, iar încrederea în atractivitatea României va fi greu de recâștigat, odată ce va fi pierdută.

O comparaţie a analizei Berenberg cu avertismentele BNR relevă ce anume i-ar determina pe investitorii străini să-şi ajusteze defavorabil opiniile privind România.

Creşterea economică

Analiza Berenberg se bazează pe o estimare a creşterii economice în 2017 de 4,4%. Aceasta este una dintre cele mai optimiste făcute de altcineva decât de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), care a calculat un avans de 5,2%, exact acela pe care Guvernul şi-a construit bugetul.

Optimismul Guvernului se poate dovedi o capcană la care s-a expus de bună voie în cazul cel mai probabil că estimarea sa nu se va adeveri. Deja restul lumii se așteaptă la o creștere (mult) mai mică de 5,2%.

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 3,9% în 2017 şi un deficit bugetar de 3,2%, potrivit prognozei de toamnă. Fondul Monetar Internaţional a prognozat o creştere de 3,8%, iar Banca Mondială de 3,7%, ca și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Erste Group se opreşte la o creştere PIB de 4,3% în 2017 şi de 2,8% în 2018, iar Economist Intelligence Unit (EIU) la 3,6%.

Nici chiar BNR nu a ajuns la o estimare de 5%, ci se așteaptă la o creştere economică între 4% şi 5% pe 2017. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a ținut să precizeze că diferența față de prognoza CNP provine dintr-o modelare macroeconomică diferită și că prognoza instituţiei sale nu ar avea relevanță „cu construcția bugetară”.

România este în continuare campioana creşterii economice în Europa, cu o medie anuală de 3,6% din anul 2000 încoace, în vreme ce media UE este de 1,2%, potrivit Berenberg.

Bugetul și riscurile

Berenberg remarcă forța cu care România și-a revenit din criza declanșată în 2008, reducându-și deficitul bugetar de la 5,6% din PIB în 2008, la 2,6% în 2015 și 2,41% în 2016.

Totodată, România a progresat considerabil și în privința cotațiilor CDS (credit default swap, instrumente de asigurare împotriva riscului de default – intrare în încetare de plăți a unei țări), la care investitorii străini se uită cu multă atenție: de la mai mult de 700 de puncte în 2009, la mai puțin de 100 puncte în prezent.

Abordarea Berenberg privind riscul de default este complementară cu ratingul de țară.

Pe de altă parte, BNR atrage atenţia că „orice abatere, pe partea de venituri sau de cheltuieli, de la setul de măsuri fiscal bugetare incluse în proiectul de buget propus pentru anul 2017, ar urma să aibă implicații asupra sustenabilității finanțelor publice” și asupra respectării nivelului maxim al deficitului bugetar.

În cele din urmă, „o deteriorare și a poziției externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne”, se spune în Raportul BNR asupra inflaţiei.

România beneficiază de ratinguri de tip „investment grade” (țară recomandabilă pentru investiții) privind capacitatea de plată a datoriilor, de la toate cele trei mari agenții de clasificare: ratingul Standard & Poor’s este BBB-, Moody’s a acordat ratingul Baa3 (conform propriei ierarhii), iar Fitch BBB-, toate trei cu „cu perspectivă stabilă”.

Într-un raport recent, Erste Group Research vede menţinerea rating-urile „echilibrată în mod corespunzător” şi estimează ca acestea nu va vor suferi nici o schimbare în 2017.

Totuși, analiștii Erste sunt  prudenți cu privire la 2018, din cauză că „sunt în creștere riscurile legate de recenta creștere a deficitelor bugetare și de cont curent, ca urmare a expansiunii rapide a salariilor și a consumului. În cazul în care astfel de riscuri s-ar concretiza într-o manieră mai dramatică decât cea observată în ultimii ani, este de aşteptat ca agențiile de rating să reacţioneze în consecinţă”.

(Citiți și BNR menține rata dobânzii cheie. Care sunt perspectivele ratingurilor României)

Pe de altă parte, este deja notorie remarca guvernatorului BNR, Mugur Isărescu privind bugetul de stat pe 2017, pe care îl consideră „unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenţi.”

Piaţa muncii

Analiza Berenberg invocă argumentul costului scăzut al forţei de muncă din România, al doilea cel mai scăzut din Uniunea Europeană: 5 euro / oră, adică a cincea parte din media UE, de 25 euro / oră. Aceste date sunt din 2015.

Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut până la 2.354 lei pe lună, cu 11,4% în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015.

O altă statistică este de asemeni relevantă pentru constrângerile bugetare: câștigul salarial mediu brut pe 2016, calculat de Institutul Naţional de Statistică (INS), a crescut până la 3.257 lei pe lună, un nivel deja superior chiar şi estimării pe 2017 de 3.131 lei, cu care Guvernul şi-a fundamentat bugetul asigurărilor sociale de stat din acest an. Estimarea Guvernului pentru 2016, anterioară anunțului INS a fost de 2.815 lei.

Totodată, Berenberg remarcă că forța de muncă este calificată (well-educated). 55% dintre români au cel puțin nivelul de educație secundar, peste media europeană UE28 de 46%.

Pe de altă parte, BNR avertizează că, „într-o perspectivă mai largă, câștigurile de productivitate în industrie întârzie să apară, ritmul anual de creștere fiind aproape nul în primele 11 luni ale anului 2016 (Grafic 2.5). Din punct de vedere al factorilor cu acțiune persistentă, evoluția este explicată de absența progreselor în ceea ce privește rigiditățile structurale pe piața muncii:

  • insuficiența personalului calificat,
  • inadecvarea sistemului educațional,
  • mobilitatea restrânsă”.

De asemenea, absența progreselor în productivitate este explicată și „de acumulările modeste de capital, dar și de preocuparea aproape inexistentă pentru inovare. Referitor la acest capitol, cea mai recentă analiză în domeniu realizată de Comisia Europeană continuă să plaseze România pe ultimul loc în cadrul UE din punct de vedere al indicatorului agregat de performanță a inovării”, mai spune raportul BNR.

Competitivitatea României

„Reformele structurale realizate sub supravegherea Comisiei Europene, a FMI și Băncii Mondiale au scos România din „zona roșie”. Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale privind ușurința cu care se pot face afaceri în România plasează România pe locul 36 sin 189 de țări, față de 62 în 2006. România este deasupra Ungariei și Turciei”, potrivit analizei Berenberg.

Berenberg mai remarcă faptul că România a obținut clasări superioare în privința ușurinței obținerii creditelor și a timpului de rezolvare a disputelor comerciale, dar este în jumătatea inferioară a clasamentului în privința ușurinței cu care firmele cumpără electricitate (locul 134 din 189) și a obținerii autorizațiilor de construcție (locul 103).

România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de taxare a impozitului pe profit, dar facilitățile fiscale, intrate în vigoare anul trecut și în acest an, au redus mult spațiul de manevră al Guvernului.

Altfel spus, odată ce economia va intra pe panta descendentă a ciclului economic, Guvernul nu prea va mai avea instrumente fiscale de a o mai stimula.

Pe de altă parte, „avem probleme nu neapărat cu creşterea importanţei relative a importurilor prin acomodarea cererii de consum, dar mai ales cu o tendinţă clară de erodare a competitivităţii prin preţ a producătorilor autohtoni”, a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR a lăsat să se înțeleagă că firmele exportatoare ar putea beneficia de o anumită depreciere a leului.

„Am calculat din acest punct de vedere cursul de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv denotă o pierdere de competitivitate. Producătorii autohtoni pierd piaţa internă treptat. Nu facem prognoze de cost niciodată dar, pentru că le găsim în presă făcute de către alţii, nu prea e loc de apreciere a cursului. Nu prea e loc, să nu spun că nu e loc deloc”, a precizat Mugur Isărescu.

Cât despre problemele politice, „instabilitatea şi tensiunile politice nu au cum să ajute în bine stabilitatea monetară şi financiară, dar, ca să citez o publicaţie, economia îşi vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.

Publicat la data de 12.2.2017 .

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    12.2.2017, 9:19 pm

    1.Inceperea reindustrializarii, care este unul din obiectivele anuntate de actuala guvernare, ramine blocata de competitivitatea economica nationala dezastruoasa, de indice 74, chiar daca la unele capitole punctuale, stam mai bine.”Usurinta de a se face afaceri” este de indice mai bun, 36, dar restul sint profund negative.
    2.Pentru Romania, de unde dupa 2008 au disparut investitorii straini industriali, cresterea economica “consumerista” de 5 la suta in 2017 nu incalzeste economia nationala, deoarece in final ea se concretizeaza in citeva miliarde de Euro, datorie externa.
    Investitorii straini nu cer diminuarea impozitelor sau a taxelor, ci imbunatatirea indicelui de competitivitate economica – adica a ansamblului conditiilor economice, juridice, legislative, administrative, fiscale, de educatie-pregatire a fortei de munca, organizatorice, de comunicare politica si economica, a cadrului instititutional de desfasurarre a cercetetarii stiintifice si tehnilogice, a inventiei – inovatiei,etc.
    Toate acestea constituie MEDIUL ECONOMIC NATIONAL, care se afla intr-o stare de functionalitate si performanta subafricana, de indice 74, deoarece toate imbunatatirile s-au dovedit imposibile prin incercarile de abordare punctuala sau sectoriala.
    3.Imbunatatirea indicelui de competitivitate economica nationala este posibila numai ca urmare a unui proiect national, prin care actiunea de “schimbare” sa cuprinda in mod simultan, intreg ansamblul institutional si administrativ national, odata cu declansarii procesului de reindustrializare – care este “motorul” acestei schimbari pozitive.Sa speram ca Guvernul Grindeanu stie ce trebuie facut in aceasta directie, odata ce si-a asumat ca obiectiv reindustrializarea…

  2. Protonic
    13.2.2017, 10:23 am

    Daca se doreste industrializare si eficienta atunci trebuie lasata piata cat mai libera si totul se va rezolva de la sine.
    Guvernul poate sa intervina pe partea de PR, infrastructura,taxe, reglementare si invatamant.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Strategia energetică a României: Agenda experților, industriei și viitorului – în altă lume decât agenda decidenților

Orice zi în care politica energetică a României ”curge” pe lângă o strategie coerentă de dezvoltare și integrare e o nouă zi de improvizație...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

O necruțătoare analiză OECD a paradoxului Educației românești: țara în care profesorii se cred cei mai buni, iar elevii sunt cei mai slabi. Recomandări concrete

Înainte de orice, o percepție șocantă, ce pare să depășească efectul paradoxal. În timp ce profesorii din Japonia și Finlanda se consideră slab pregătiți,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Două pietre de moară legate de picioarele companiilor românești: Dosarele prețurilor de transfer pentru firmele mici și inexistența unei legi a holdingului

Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM) solicită cu insistență guvernului să adopte un set de măsuri legislative care să evite pietrele de moară legate de picioarele...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Noua metodă de plată a TVA pe achizițiile publice, explicată de ministrul Finanțelor: Modelul italian

Programul de convergență 2017-2020 aprobat vineri de Guvern conține măsura introducerii de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA. Ministrul...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5573 lei
4.0641 lei
5.2287 lei

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id