Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

de Adrian N Ionescu | 12.2.2017 .

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei de Est” într-o analiză a băncii germane de investiţii Berenberg

Analiza a fost prezentată de Carsten Hesee, strategul Berenberg, specializat în pieţele de capital ale economiilor emergente din Europa, la o conferință organizată de Bursa de Valori București (BVB), cu concursul BNR.

Între timp, Banca Naţională a României (BNR) a sesizat mai multe riscuri, în Raportul asupra inflaţiei, publicat joia trecută: dacă nu sunt bine controlate, riscurile ar putea conduce chiar până la reducerea rating-urilor favorabile, de care beneficiază România în prezent, iar încrederea în atractivitatea României va fi greu de recâștigat, odată ce va fi pierdută.

O comparaţie a analizei Berenberg cu avertismentele BNR relevă ce anume i-ar determina pe investitorii străini să-şi ajusteze defavorabil opiniile privind România.

Creşterea economică

Analiza Berenberg se bazează pe o estimare a creşterii economice în 2017 de 4,4%. Aceasta este una dintre cele mai optimiste făcute de altcineva decât de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), care a calculat un avans de 5,2%, exact acela pe care Guvernul şi-a construit bugetul.

Optimismul Guvernului se poate dovedi o capcană la care s-a expus de bună voie în cazul cel mai probabil că estimarea sa nu se va adeveri. Deja restul lumii se așteaptă la o creștere (mult) mai mică de 5,2%.

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 3,9% în 2017 şi un deficit bugetar de 3,2%, potrivit prognozei de toamnă. Fondul Monetar Internaţional a prognozat o creştere de 3,8%, iar Banca Mondială de 3,7%, ca și Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Erste Group se opreşte la o creştere PIB de 4,3% în 2017 şi de 2,8% în 2018, iar Economist Intelligence Unit (EIU) la 3,6%.

Nici chiar BNR nu a ajuns la o estimare de 5%, ci se așteaptă la o creştere economică între 4% şi 5% pe 2017. Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a ținut să precizeze că diferența față de prognoza CNP provine dintr-o modelare macroeconomică diferită și că prognoza instituţiei sale nu ar avea relevanță „cu construcția bugetară”.

România este în continuare campioana creşterii economice în Europa, cu o medie anuală de 3,6% din anul 2000 încoace, în vreme ce media UE este de 1,2%, potrivit Berenberg.

Bugetul și riscurile

Berenberg remarcă forța cu care România și-a revenit din criza declanșată în 2008, reducându-și deficitul bugetar de la 5,6% din PIB în 2008, la 2,6% în 2015 și 2,41% în 2016.

Totodată, România a progresat considerabil și în privința cotațiilor CDS (credit default swap, instrumente de asigurare împotriva riscului de default – intrare în încetare de plăți a unei țări), la care investitorii străini se uită cu multă atenție: de la mai mult de 700 de puncte în 2009, la mai puțin de 100 puncte în prezent.

Abordarea Berenberg privind riscul de default este complementară cu ratingul de țară.

Pe de altă parte, BNR atrage atenţia că „orice abatere, pe partea de venituri sau de cheltuieli, de la setul de măsuri fiscal bugetare incluse în proiectul de buget propus pentru anul 2017, ar urma să aibă implicații asupra sustenabilității finanțelor publice” și asupra respectării nivelului maxim al deficitului bugetar.

În cele din urmă, „o deteriorare și a poziției externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne”, se spune în Raportul BNR asupra inflaţiei.

România beneficiază de ratinguri de tip „investment grade” (țară recomandabilă pentru investiții) privind capacitatea de plată a datoriilor, de la toate cele trei mari agenții de clasificare: ratingul Standard & Poor’s este BBB-, Moody’s a acordat ratingul Baa3 (conform propriei ierarhii), iar Fitch BBB-, toate trei cu „cu perspectivă stabilă”.

Într-un raport recent, Erste Group Research vede menţinerea rating-urile „echilibrată în mod corespunzător” şi estimează ca acestea nu va vor suferi nici o schimbare în 2017.

Totuși, analiștii Erste sunt  prudenți cu privire la 2018, din cauză că „sunt în creștere riscurile legate de recenta creștere a deficitelor bugetare și de cont curent, ca urmare a expansiunii rapide a salariilor și a consumului. În cazul în care astfel de riscuri s-ar concretiza într-o manieră mai dramatică decât cea observată în ultimii ani, este de aşteptat ca agențiile de rating să reacţioneze în consecinţă”.

(Citiți și BNR menține rata dobânzii cheie. Care sunt perspectivele ratingurilor României)

Pe de altă parte, este deja notorie remarca guvernatorului BNR, Mugur Isărescu privind bugetul de stat pe 2017, pe care îl consideră „unul ambiţios, mai ales pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli, cred că bugetul este mai degrabă optimist, având în vedere maniera în care s-au efectuat cheltuielile în anii precedenţi.”

Piaţa muncii

Analiza Berenberg invocă argumentul costului scăzut al forţei de muncă din România, al doilea cel mai scăzut din Uniunea Europeană: 5 euro / oră, adică a cincea parte din media UE, de 25 euro / oră. Aceste date sunt din 2015.

Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut până la 2.354 lei pe lună, cu 11,4% în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015.

O altă statistică este de asemeni relevantă pentru constrângerile bugetare: câștigul salarial mediu brut pe 2016, calculat de Institutul Naţional de Statistică (INS), a crescut până la 3.257 lei pe lună, un nivel deja superior chiar şi estimării pe 2017 de 3.131 lei, cu care Guvernul şi-a fundamentat bugetul asigurărilor sociale de stat din acest an. Estimarea Guvernului pentru 2016, anterioară anunțului INS a fost de 2.815 lei.

Totodată, Berenberg remarcă că forța de muncă este calificată (well-educated). 55% dintre români au cel puțin nivelul de educație secundar, peste media europeană UE28 de 46%.

Pe de altă parte, BNR avertizează că, „într-o perspectivă mai largă, câștigurile de productivitate în industrie întârzie să apară, ritmul anual de creștere fiind aproape nul în primele 11 luni ale anului 2016 (Grafic 2.5). Din punct de vedere al factorilor cu acțiune persistentă, evoluția este explicată de absența progreselor în ceea ce privește rigiditățile structurale pe piața muncii:

  • insuficiența personalului calificat,
  • inadecvarea sistemului educațional,
  • mobilitatea restrânsă”.

De asemenea, absența progreselor în productivitate este explicată și „de acumulările modeste de capital, dar și de preocuparea aproape inexistentă pentru inovare. Referitor la acest capitol, cea mai recentă analiză în domeniu realizată de Comisia Europeană continuă să plaseze România pe ultimul loc în cadrul UE din punct de vedere al indicatorului agregat de performanță a inovării”, mai spune raportul BNR.

Competitivitatea României

„Reformele structurale realizate sub supravegherea Comisiei Europene, a FMI și Băncii Mondiale au scos România din „zona roșie”. Un studiu din 2016 al Băncii Mondiale privind ușurința cu care se pot face afaceri în România plasează România pe locul 36 sin 189 de țări, față de 62 în 2006. România este deasupra Ungariei și Turciei”, potrivit analizei Berenberg.

Berenberg mai remarcă faptul că România a obținut clasări superioare în privința ușurinței obținerii creditelor și a timpului de rezolvare a disputelor comerciale, dar este în jumătatea inferioară a clasamentului în privința ușurinței cu care firmele cumpără electricitate (locul 134 din 189) și a obținerii autorizațiilor de construcție (locul 103).

România are unul dintre cele mai scăzute niveluri de taxare a impozitului pe profit, dar facilitățile fiscale, intrate în vigoare anul trecut și în acest an, au redus mult spațiul de manevră al Guvernului.

Altfel spus, odată ce economia va intra pe panta descendentă a ciclului economic, Guvernul nu prea va mai avea instrumente fiscale de a o mai stimula.

Pe de altă parte, „avem probleme nu neapărat cu creşterea importanţei relative a importurilor prin acomodarea cererii de consum, dar mai ales cu o tendinţă clară de erodare a competitivităţii prin preţ a producătorilor autohtoni”, a declarat recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR a lăsat să se înțeleagă că firmele exportatoare ar putea beneficia de o anumită depreciere a leului.

„Am calculat din acest punct de vedere cursul de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv denotă o pierdere de competitivitate. Producătorii autohtoni pierd piaţa internă treptat. Nu facem prognoze de cost niciodată dar, pentru că le găsim în presă făcute de către alţii, nu prea e loc de apreciere a cursului. Nu prea e loc, să nu spun că nu e loc deloc”, a precizat Mugur Isărescu.

Cât despre problemele politice, „instabilitatea şi tensiunile politice nu au cum să ajute în bine stabilitatea monetară şi financiară, dar, ca să citez o publicaţie, economia îşi vede de treabă, dar nu trebuie să o punem la încercare!”, a avertizat Mugur Isărescu.

Publicat la data de 12.2.2017 .

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    12.2.2017, 9:19 pm

    1.Inceperea reindustrializarii, care este unul din obiectivele anuntate de actuala guvernare, ramine blocata de competitivitatea economica nationala dezastruoasa, de indice 74, chiar daca la unele capitole punctuale, stam mai bine.”Usurinta de a se face afaceri” este de indice mai bun, 36, dar restul sint profund negative.
    2.Pentru Romania, de unde dupa 2008 au disparut investitorii straini industriali, cresterea economica “consumerista” de 5 la suta in 2017 nu incalzeste economia nationala, deoarece in final ea se concretizeaza in citeva miliarde de Euro, datorie externa.
    Investitorii straini nu cer diminuarea impozitelor sau a taxelor, ci imbunatatirea indicelui de competitivitate economica – adica a ansamblului conditiilor economice, juridice, legislative, administrative, fiscale, de educatie-pregatire a fortei de munca, organizatorice, de comunicare politica si economica, a cadrului instititutional de desfasurarre a cercetetarii stiintifice si tehnilogice, a inventiei – inovatiei,etc.
    Toate acestea constituie MEDIUL ECONOMIC NATIONAL, care se afla intr-o stare de functionalitate si performanta subafricana, de indice 74, deoarece toate imbunatatirile s-au dovedit imposibile prin incercarile de abordare punctuala sau sectoriala.
    3.Imbunatatirea indicelui de competitivitate economica nationala este posibila numai ca urmare a unui proiect national, prin care actiunea de “schimbare” sa cuprinda in mod simultan, intreg ansamblul institutional si administrativ national, odata cu declansarii procesului de reindustrializare – care este “motorul” acestei schimbari pozitive.Sa speram ca Guvernul Grindeanu stie ce trebuie facut in aceasta directie, odata ce si-a asumat ca obiectiv reindustrializarea…

  2. Protonic
    13.2.2017, 10:23 am

    Daca se doreste industrializare si eficienta atunci trebuie lasata piata cat mai libera si totul se va rezolva de la sine.
    Guvernul poate sa intervina pe partea de PR, infrastructura,taxe, reglementare si invatamant.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Drumuri care ocolesc România: Hărțile de calcul ale vitezei României în Europa cu mai multe viteze

În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europea cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată...Citeste mai departe »

Victor Bratu

România productivă și 8 din marile ei probleme

4 ore de discuții, 7 reprezentanți ai mediului de business, 2 analiști economici, 4 oficiali. 21 martie 2017 (Detalii – AICI_LINK) – an în...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Funcționarii publici – statut de salariați de rangul întâi: Rămân în funcții chiar dacă sunt condamnați cu suspendare, scapă de obligația transparenței, în caz că au probleme beneficiază de ”rotația cadrelor”. Șeful devine și mai șef

Modificările pe care Ministerul Dezvoltării le pregătește în statutul funcționarilor publici din România fac din acesti cetățeni adevărați favorizați ai societății. Proiectul pus în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Statul angajator în România capitalistă: un altfel de raport asupra economiei private

Cine ține în viață economia, sistemele administrative, bugetele de toate felurile – de la cele de investiții la cele de pensii – și, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România și vârful ciclului economic: Politici grele pentru o recesiune ușoară

Economiștii avertizează că România se apropie dacă nu cumva chiar a depășit deja vârful ciclului economic și că spațiul de operare prin politici anti-ciclice a...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5552 lei
4.2149 lei
5.2643 lei

OPINII & EDITORIAL

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română