Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Reticența la adoptarea euro: creșterea economică și leul greu. O evoluție pe următorii 4 ani

de Marin Pana 14.4.2014

Produsul Intern Brut al României ar urma să crească în decurs de patru ani cu peste 25% la valori exprimate în euro, potrivit prognozei făcute de comisia națională de profil.

Diferența destul de consistentă față de creșterea în termeni reali ( calculată în lei) ar urma să provină din aprecierea monedei naționale în raport cu euro.

Astfel, de la 4,42 lei/euro valoare medie pe anul trecut, cursul ar trebui să coboare până la 4,37 lei/euro în 2017.

Practic, la cele aproape două procente rezultate de aici ar trebui să se adauge și diferența dintre inflația medie a zonei euro și cea din România, astfel încât să rezulte pe parcursul a patru ani un câștig de 13,4%.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Interesant este că inflația medie anuală cumulată între 2013 și 2017 se va situa sub creșterea PIB în termeni reali ( doar 10,4% față de 11,6%).

Pentru a avea o imagine simplă a evoluțiilor care vor avea loc pe parcursul urmărtorilor patru ani, puterea de cumpărare a 100 de lei din 2013 va echivala cu cea a 110,40 lei în 2017.

Aprecierea leului față de euro va majora indirect și prețurile interne exprimate în euro. Mărfurile din import vor deveni mai competitive în raport cu cele produse în țară iar producătorii interni ( la nivelul prețurilor de livrare) și comercianții ( la nivelul adaosului comercial practicat) vor trebui să se acomodeze cu această situație.

Pentru adoptarea euro, pragul minim de nivel de trai avut în vedere de Executiv este de 60% din media europeană a PIB/locuitor. Ceea ce ar însemna o recuperare a decalajului de circa 15% față de situația actuală, în care ne plasăm în jur de 52% din PIB. În principiu foarte greu de realizat pe termen mediu ( până la cinci ani).

Este și explicația reticenței în stabilirea unei date, fie ea și cu caracter orientativ, pentru adoptarea euro. Cele 11,6% nu acoperă decalajul menționat, iar media UE nu va sta nici ea pe loc pentru a ne aștepta să performăm.Chiar și dacă vom îndepini criteriile stabilite la Maastricht, adoptarea prematură a euro ne-ar îngreuna apropierea de nivelul de trai occidental.

Spre deosebire de colega noastră de aderare la UE, Bulgaria, noi nu avem cursul monedei naționale legat fix de moneda unică europeană. La ei, paritatea de 1,9596 leva/euro împiedică o creștere a puterii de cumpărare pe calea aprecierii leva. La noi, flotarea controlată a cursului poate ajuta, dacă reușim să apreciem leul în termeni reali față de euro și să păstrăm cât mai jos creșterea prețurilor. Nu doar în lei, dar și în euro.

Strict ipotetic, dar sugestiv pentru situația în care ne aflăm, la un curs SUSTENABIL de 3,90 lei/euro (a fost 3,91 lei/euro în ultima lună din 2008, la un PIB similar cu cel din 2014) și prețurile actuale am fi avut un nivel de trai la paritatea puterilor de cumpărare standard de aproximativ 60% din media UE. Ceea ce ar fi facut posibilă intrarea în anticamera euro (mecanismul ERM II) imediat ce îndeplinim criteriile de la Maastricht și adoptarea monedei unice în decurs de doi ani.

Ideea este că aprecierea leului și păstrarea sub control strict a creșterii prețurilor sunt cel puțin la fel de importante ca și revendicările salariale sau creșterile de pensii. Mai mult, acestea din urmă nici nu ar trebui întreprinse dacă le periclitează pe primele.
Altminteri nu am face altceva decât să vehiculăm prin buzunare lei tot mai ”subțiri” și mai departe de ”greutatea” necesară trecerii la euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.4.2014

Lăsați un comentariu