PSD a câștigat alegerile. Vom întâlni (cel puțin) 2.204 români fericiți

de Victor Bratu , Mariana Bechir | 19.12.2016 .

sala-guvern-cursdeguvernare-roSchimbarea majorității parlamentare și schimbarea guvernului, care se produc de regulă o dată la 4 ani, produc efecte majore în administrația centrală și locală, prin înlocuirea garniturilor de funcționari politici.

În teorie, potrivit legislației în vigoare, în România ar trebui ”să-și facă bagajele” la schimbarea puterii cel mult 400 de persoane– miniștrii, secretarii de stat, consilieri, și șefii unor instituții guvernamentale.

În realitate, după alegeri, este momentul în care ”la centru” se deschide o bursă informală a locurilor de muncă, se adună solictările filialelor, iar partidele, dacă e vorba de o guvernare în coaliție, sau grupările din interiorul partidului tranzacționează posturi în administrație.

La fiecare 4 ani istoria se repetă și nimeni nu anunță oficial numărul persoanelor schimbate din funcții odată cu schimbarea puterii.

Specificul românesc

Niciun guvern aflat în funcție înainte de 2015 nu a dorit să clarifice, sau să respecte, modul în care se schimbă garnitura de putere din România.

Guvernul Ciolș s-a instalat în decembrie 2015 fiindu-i transmise  semnale contradictorii dinspre PSD și PNL în legătură cu personalul din administrație:

  • Liviu Dragnea cerea premieruluisă nu facă “epurări” în aparatul de stat şi să nu se folosească “procedura bine ştiută”.
  • Alina Gorghiu cerea în schimb  “depesedizarea” şi profesionalizarea administraţiei publice.

În spatele formulărilor publice, primul dorea păstrarea oamenilor din eșaloanele doi și trei din fosta guvernare Ponta, a doua solicita  schimbarea acestora și instalarea unor persoane ”de încredere”.

Esența chestiunii în litigiu: Majoritatea persoanelor numite în funcții de conducere din administrația locală sunt funcționari publici care, în teorie, ar trebui să servească în funcție indiferent de coloratura puterii centrale. În fapt, acești funcționari sunt instalați prin detașare și servesc interesul partidului care l-a promovat pe funcție.

Schimbarea începe de la vârf

Votul exprimat la alegerile generale are consecințe evidente, iar prima garnitură care se schimbă va fi cea de la Palatul Victoria.: 21 de miniștri (dacă nu se recurge la o restructurare a cabinetului) și 70 de secretari de stat- 91 de persoane.

Urmează: cancelaria primului-ministru, Secretariatul general al Guvernului, Departamentul pentru relația cu Parlamentul, Departamentul pentru luptă antifraudă, Corpul de control al primului-ministru și Departamentul pentru Relații interetnice. Acestora li se adaugă directorii de cabinet din ministere  și consilierii miniștrilor. Total aproximativ: 400 de persoane.

Schimbarea poate coborî la nivel de adjunct de secretar de stat și secretar general, aproximativ alte 70 de persoane.

După înlocuirea echipei de la Palatul Victoria, urmează schimbări la nivelul celor 41 de prefecturi, în pericol de schimbare fiind prefectul, subprefectul și directorul cancelariei, adică 123 de oameni.

Lor li se adaugă, evident, cei angajați pe post de consilier sau de consultant- minim 100 de persoane în total.

Aici trebuie adăugați cei 25 de secretari de stat, consilieri de stat, consilieri ai primului-ministru.

Plus purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria.

Instituții descentralizate în vizorul filialei de partid

La rând vin instituțiile descentralizate, asupra cărora filiale de partid emit pretenții. În fiecare dintre cele 41 de județe e vorba de:

  • Inspectoratul școlar județean
  • Direcția de Sănătate
  • Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul național
  • Agenția județeană pentru plăți și inspecție socială
  • Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă
  • Inspectoratul teritorial de muncă
  • Direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală
  • Direcția silvică
  • Oficiul județean de cadastru și publicitate imobiliară
  • Oficiul județean pentru finanțarea investițiilor rurale
  • Agenția județeană de intervenție și plăți pentru agricultură
  • Administrația națională de  îmbunătățiri funciale, unitatea administrativă județeană
  • Inspectoratul teritorial pentru calitatea semințelor și materialului săditor
  • Direcția sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor
  • Comisariatul județean pentru protecția consumatorului
  • Direcția județeană a finanțelor publice
  • Direcția județeană pentru accize și operațiuni vamale
  • Agenția pentru protecția mediului
  • Oficiul pentru studii pedologice și agrochimice
  • Garda națională de mediu, comisariatul județean
  • Administrația bazinală de apă
  • Direcția județeană de statistică
  • Direcția județeană pentru sport și tineret
  • Dispeceratul județean de construcți
  • Centrul militar  județean
  • Structura teritorială pentruprobleme speciale
  • Inspectoratul județean de Poliție
  • Inspectoratul județean de jandarmi
  • Inspectoratul județean pentru situații de urgență
  • Casa județeană de pensii
  • Casa de asigurări de sănătate a județului
  • Autoritatea rutieră județeană
  • Inspectoratul teritorial de regim silvic și vânătoare

În toate aceste 34 de instituții, dacă prin absurd s-ar schimba doar șeful, tot am vorbi de 1.394 de persoane schimbate în întreaga Românie.

În practică însă, politicul s-a implicat în schimbări mult mai profunde, chiar până la nivelul de director de școală,  deci o cifră reală fie și aproximativă este imposibil de avansat. Tot în subordinea politicului se mai află și managerii spitalelor aflate în subordinea autorităților locale.

O nouă oportunitate pentru viitoarea guvernare: Guvernul în funcție a demarat procedura de selecție a câteva zeci de manageri la companii de stat. Iminenta schimbre de guvern va genera, probabil, amânarea deciziilor.

Prefecții – funcționari publici sau reprezentanți ai Guvernului în teritoriu?

Potrivit legislației în vigoare, în România ar trebui ”să-și facă bagajele” la schimbarea puterii cel mult 400 de persoane.

Realitatea arată însă că sunt înlocuiți și șefii din agențiile tehnice, și prefecții, și secretarii generali și adjuncții lor, directorii de deconcentrate, școli și spitale etc, clientelismul politic coborând mult în jos pe schema bugetară.

victor-giosanPrimul sistem închegat de reglementări în domeniu a fost creat în perioada 2005 – 2006, pentru a intra în UE, și era unul foarte bun, potrivit expertului Victor Giosan (foto), consultant internaţional în management public numit de Dacian Cioloș consilier de stat în cancelaria sa.

Cadrul legal a fost însă distorsionat printr-o serie de ordonanțe de urgență care au introdus scurtcircuite menite să conserve un sistem public foarte politizat.

“Partidele văd venirea la putere nu ca pe un instrument de a aplica un program de guvernare în folosul societății, ci ca pe un instrument de a avea acces la resurse publice, pentru atingerea unor interese private și, în aceste condiții,  evident că au nevoie de aceste flexibilități ca să-și numească clienții în diverse poziții”, a explicat Victor Giosan pentru cursdeguvernare.ro.

Cele mai multe dezbateri au fost provocate de statutul prefecților – funcționari publici sau reprezentanți ai Guvernului în teritoriu?

Situația formală spune că ei sunt înalți funcționari publici, dar în practică, explică Victor Giosan, ei sunt numiți tot politic, nu prin concurs.

Numeroase persoane fidele celor aflați la putere sunt introduse în funcția publică pe diverse căi, după care, imediat, sunt numite prefecți sau secretari generali în ministere prin intermediul “exercitării temporare a funcției”.

Strategia de dezvoltare a funcției publice stabilește, cel puțin pentru prefecți și subprefecți, revenirea la sistemul anterior: reprezentanți ai Guvernului, demnitari numiți politic. Dar, cu o condiție – să urmeze un curs special, de șase luni, înainte de a ocupa aceste funcții.

Mecanismul nu a fost încă pus în aplicare și este foarte dezbătut pentru că “revenirea la mecanismul pur politic intră în conflict cu posibilitatea de a crește puterea, autoritatea și responsabilitatea prefecților la nivelul județului, în calitate de coordonatori ai serviciilor deconcentrate”, spune secretarul de stat Giosan.

Pe de altă parte, experiența anterioară anului 2005 arată că prefecții numiți politic și-au folosit puterea abuziv, defavorizând autoritățile locale de altă  culoare decât cea a Guvernului care i-a numit.

În opinia lui Giosan, chiar dacă nu a funcționat, sistemul prefecților – înalți funcționari publici ar trebui păstrat. “Nu este un motiv să renunțăm la el, ci ar trebui să rezolvăm cauzele” care-l gripează, spune acesta.

Miza – sinecuri și posturi importante în campaniile electorale

Unele dintre cele mai politizate posturi sunt cele de directori de deconcentrate, de spitale și școli, deși legile oferă suficiente măsuri de protecție.

Mai demult se credea că din aceste funcții se poate manipula ușor opinia publică, deci există o nevoie a formațiunilor politice în a-și aronda aceste posturi. Realitatea arată însă că ele nu mai sunt altceva decât sinecuri oferite pentru a răspunde presiunilor de tip clientelar din partide.

Chiar și în cazul școlilor, faptul că ele ar fi un instrument bun în campaniile electorale este doar un mit, spune Victor Giosan:

“Am întâlnit multe situații când, după ce se încheie o campanie, s-a constatat că s-au obținut rezultate proaste, chiar dacă partidul a avut toți directorii de școli și de spitale.

Pentru că, până la  urmă, aceștia nu au impact mare asupra manipulării opiniei la nivelul local, ci dimpotrivă, dacă sunt slabi manageri, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, fac un deserviciu” de imagine partidului.

Miza este uriașă însă acolo unde este vorba despre bani mulți și posibile pârghii de control al unor segmente din societate.

Lege există. Trebuie doar respectată

În mod normal, toate posturile de director din școli și spitale, din fruntea multor instituții locale trebuie ocupate prin concurs.

Pentru ocolirea legii s-a inventat portița detașării pe funcție.

Exemplu notoriu îl reprezintă școlile, unde, până anul acesta, niciun post nu s-a mai ocupat prin concurs din anul 2008, ci prin așa numitele “detașări în interesul învățământului”, care aduceau adesea la conducerea școlilor lideri sau soții ale liderilor organizațiile locale ale partidelor aflate la guvernare.

Numirile se făceau de către inspectoratele județene, pe o procedură ce era un simplu formalism, nu o evaluare obiectivă a unor proiecte de management.

Similar s-a procedat și în multe alte instituții, inclusiv la direcțiile financiare județene, vămi, spitale etc.

Doar ineficiența cronică a administrației publice românești, crede Victor Giosan, ar mai putea forța partidele să ajungă la un acord în problema depolitizării, adică a respectării cadrului legal existent: “Riscăm să ratăm foarte multe oportunități de dezvoltare din cauza ineficienței crescânde a unei administrații care nu se bazează pe merit, pe performanță, competiție și transparență, ci pe numiri clientelare și decizii ad-hoc”.

Schimbarea garniturii de putere în democrațiile avansate: SUA

Societățile cu democrație funcțională reglementează foarte clar cine pleacă și cine rămâne într-o  funcție de conducere din administrația locală după o schimbare de putere.

În Statele Unite, de exemplu, tranziția firească de putere semnifică schimbarea guvernului, a șefilor de agenții și a eșaloanelor doi și trei din guvernul federal.

Câteva mii de oameni știu clar că poziția lor este vremelnică, iar în cazul schimbării partidului de guvernământ știu că trebuie să elibereze posturile. Datele oficiale arată că aproximativ 4.000 de posturi sunt posturi politice, adică poziții deținute de persoane care se schimbă odată cu puterea. Dintre ele, doar 1.500 sunt funcții executive.

Tipurile de numiri în sistemul american:

Numiri prezidențiale care au nevoie de aprobarea Senatului – (PAS), incluzând Cabinetul și adjuncții, șefii unor agenții și ambasadorii.

Numiri prezidențiale fără aprobarea Senatului – 353 (în majoritate, membri ai staffului Casei Albe, dar și numiri în agenții federale minore).

Senior Executive Service (SES), care asigură legătura dintre lideii politici și administrația publică. Doar 10% din deținătorii acestor poziții – cheie sunt ocupate de cei numiți politic. În total, sunt 680 astfel de persoane care nu sunt funcționari publici.

Mai există 1.403 de persoane numite în funcții mai puțin importante- asistenți și experți în diverse politici.

Potrivit unei analize încheiate în 2012 de Ernst & Young’s US Government and Public Sector Practice, Departamentul Apărării, de exemplu, avea peste 700.000 de angajați civili, din care doar 53 de persoane erau numite politic (cu aprobarea Senatului).

De asemenea, în Departamentul Agriculturii existau, în primul mandat al lui Barack Obama, 100.000 de angajați și doar 16 poziții PAS.

Publicat la data de 19.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri

După rezolvarea creșterilor salariale și modificarea Codului Fiscal, majoritatea parlamentară a intrat în cea de-a doa săptămână de guvernare : Modificarea legislației judiciare, îndeosebi...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate

Coaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română