Creşterea preţului final al electricităţii pentru consumatorii casnici urmează evoluţiile pieţei, dar mecanismele acesteia sunt influenţate:
- atât de deficienţele legii, respectiv a reglementărilor ce decurg din acestea,
- cât şi de politica guvernului de decapitalizare a companiilor de stat din domeniu, potrivit experților consultați de cursdeguvernare.ro.
Deocamdată, prețul mediu pentru populație nu va crește cu mai mult de doi bani pe kWh de la 1 octombrie, sau cu 2,5 lei pe lună față de cel actual, pentru o familie cu un consum mediu lunar de 140 kWh, a declarat Nicolae Havrileț, președintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energie (ANRE), la solicitarea Cursdeguvernare.ro.
Prețul electriciății pentru populație ar putea creşte, însă, substanţial, abia la sfârşitul anului, ca urmare a majorărilor costului energiei electrice contractate pentru trimestrul IV, de către furnizorii de ultimă instanţă (FUI) a energiei electrice furnizate clienţilor casnici şi noncasnici, pe Platforma Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU), de unde furnizorii cumpără energie pentru populaţie.
Mecanismul preţurilor
Costul energiei pe PCSU, destinată marii majorități a consumatorilor casnici, a crescut cu 46% față de T4 / 2016, la licitația organizată în 12 şi 13 septembrie de ANRE, dar nu a fost acoperit decât 64% din necesarul estimat, potrivit datelor oficiale, citate de Agerpres.
Ceea ce înseamnă că restul volumului va fi acoperit fie de contractele de achiziție pe termen mediu ale furnizorilor, fie de intrările la preţuri mai mari de pe piața liberă cu livrare pentru de urgență PZU („piața pentru ziua următoare”) a operatorului bursier OPCOM.
Diferenţele faţă de ajustarea de la 1 octombrie urmează să fie recunoscute de ANRE pentru perioada care va începe la 1 ianuarie, şi pentru care, pe de altă parte, Autoritatea nu va mai putea stabili preţul pentru componenta reglementată de 10% din preţul total, când liberalizarea pieţei va fi completă.
Piața pentru Serviciul Universal şi piaţa contractelor bilaterale de la bursa energiei (OPCOM) contează încă pentru 90% din prețul pentru consumul casnic
Acum, pentru segmentul reglementat contează reperul probabil al prețului cerut de Hidroelectrica de circa 135 de lei / MWh, în vreme ce componenta pieței liberalizate ar fi de circa 165 lei / MWh, potrivit oficialului ANRE.
Mai trebuie spus că, în preţul final din facturi, mai intră şi componentele costurilor de reţea şi a celor de distribuţie, care pot ajunge la o pondere de două treimi, costul propriu-zis al energiei.
La 1 iulie, prețul mediu pentru consumatorii casnici a crescut cu 8%, pe componenta reglementată (scăzând cu cu 5,16%, iar pe cea de piaţă liberă marcând o creștere de 8,53%.
Jocurile pieţei
„Creșterile de prețuri sunt în conformitate cu tendința de pe piața concurențială, dar trebuie remarcat că segmentul de piață al contractelor bilaterale de la OPCOM nu este suficient de folosit de participanții la piață ”, a declarat Corina Murafa, expert la Centrul pentru Studiul Democrației.
Președintele ANRE confirmă că doar 60% din consumul actual din România este acoperit de contracte bilaterale pe termen mediu și lung.
Totodată, reglementările ce decurg din lege nu obligă vânzătorii de energie să vină pe piața PCSU, ci doar pe cumpărătorii furnizori de ultimă instanță (FUI), marile companii (Enel, CEZ, E.On, Electrica) care dau electricitate marii majorități a consumatorilor.
Aşa se face că ANRE a fost nevoită să anuleze licitația PCSU pentru acest trimestru, printre altele şi pentru că nu au fost vânzători.
Doar o proporţie medie de 60% din portofoliile furnizorilor este asigurată pe acest segment de piaţă, deşi „un furnizor serios ar trebui să aibă asigurată o proporţie de 80%”, spune Nicolae Havrileţ.
„OPCOM nu are mecanisme suficient de flexibile pe această piaţă, legate de garanţii, decontare şi matching – înţeleg de la furnizori. Nu este de mirare, devreme ce legea nu permite decât licenţierea unui singur operator de piaţă”, consideră Corina Murafa.
Preşedintele ANRE este de acord că piaţa ar trebui să stabilească şi să aleagă dintre mai multe oferte, care bursă este mai performantă, dar acest aspect, ca şi altele tehnice care afecteayă piaţa ar trebui reglementate mai întâi de lege.
Consecința este că furnizorii intră pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), adică piaţa spot a bursei OPCOM, unde prețurile sunt mult mai mari. Segmentul de piață PZU a fost în centrul fenomenului de explozie a prețurilor de astă iarnă, când insolvențele declarate de unii dintre furnizorii de ultimă instanţă i-au pus pe ceilalţi în dificultate, iar cererile de pe piaţa pentru ziua următoare PZU au urcat veriginos, iar preţurile odată cu acestea.
În luna ianuarie, preţurile pe piaţa spot (PZU) a bursei de energie OPCOM au depăşit, aproape zilnic, niveluri record, care au ajuns până la 680 lei/MWh, de peste două ori mai mari decât în primele zile ale anului.
Media aritmetică a preţurilor pe PZU a crescut cu 64% , pe primele opt luni din 2017 faţă de anul trecut, o creştere „substanţială, în condiţiile în care cantitatea tranzacţionată a fost doar cu 3% mai mare”, a declarat recent Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), citat de Agerpres.
Creşterile de preţ vor continua în 2018, având în vedere că preţurile la contractele cu livrare pe anul următor, „în special cele de pe OTC (Over the Counter, platforma de tranzacţii bilaterale – n.r.)”, s-a observat o creştere de 23% pe primele opt luni ale acestui an, comparativ cu contractele încheiate în anul 2016 pentru 2017, potrivit lui Ion Lungu.
Agresivitatea statului
Pe de altă parte, „comportamentul producatorilor a devenit unul mai agresiv, inclusiv pe fondul deciziei statului de a lua capitalul companiilor pentru a acoperi deficitul de încasări la bugetul de stat”, a declarat expertul Razvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, pentru Cursdeguvernare.ro.
Răzvan Nicolescu se referă la campania guvernului de a lua sub formă de dividende inclusiv rezervele din anii anteriori.
„Şi din cauza presiunii exercitate de stat asupra companiilor sale energetice, de a câştiga lichidităţi pentru a le vira guvernului, piaţa PZU a devenit speculativă, în loc să fie accesată doar pentru situaţii de urgenţă, excepţionale, potrivit raţiunii pentru care a fost înfiinţată”, spune la rândul său Corina Murafa.
Totodadată, Ministerul Energiei analizează preluare unor atribuţii ale ANRE, nu unele oarecare ci „poate unele părți, poate partea de licitație, poate partea de control. Va fi o analiză, va fi o reorganizare a ANRE”, potrivit unei declarații recente a ministrului Energiei Toma Petcu.
Supravegherea și controlul pieței sunt două din atribuțiile fundamentale ale ANRE, potrivit statutului său.
O comisie parlamentară chiar a început investigații și analizează și aceasta reorganizarea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), cu numai o lună înaintea sfârșitului mandatului actualei conduceri a Autorității.
