Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Poziția Poloniei, Ungariei și Cehiei față de Zona Euro și consecințele pentru România

de Marin Pana 13.10.2014

În anul 2003, țările din Europa Centrală care au aderat la UE în 2004 dar nu adoptat încă moneda unică europeană își propuneau drept țintă a intrării în Zona Euro intervalul 2008 – 2010, cu Ungaria în 2008, Polonia în 2008 – 2009 și Cehia în 2009- 2010 ( împreună formează așa-numitul grup CE 3) . Urmare a evoluțiilor determinate de criza economică intervenită între timp, toate cele trei state au renunțat la a mai stabili o dată-țintă pentru aderare.

Pozițiile adoptate de aceste țări ne interesează prin prisma regimului valutar similar, respectiv nivelul de dezvoltare mai apropiat de al nostru și cursul de schimb flotant în raport cu euro ( ceea ce nu este cazul Bulgariei și nu a fost nici al statelor baltice). Mai ales că, deocamdată, România este singura care a anunțat intenția de a adopta euro, schimbare stabilită pentru anul 2019.

Pozițiile adoptate de țările din grupul CE 3

Polonia

„Consider că ar trebui spus public faptul că [ERM II] reprezintă un obstacol major în calea aderării la zona euro pentru o ţară precum Polonia. […] Avem o piaţă valutară de mari dimensiuni, motiv pentru care ar trebui să spunem pur şi simplu: Nu intrăm în ERM II. Dacă ne vreţi în zona euro, invitaţi-ne fără această condiţie preliminară”. (Marek Belka, Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, aprilie 2013)

„În opinia Consiliului, intrarea Poloniei în ERM II şi ulterior în zona euro ar trebui avută în vedere după depăşirea crizei financiare cu care se confruntă ţările din zona euro şi după finalizarea cadrului instituţional al acesteia, în condiţii care să permită maximizarea beneficiilor asociate integrării în zona monetară şi totodată reducerea la minimum a costurilor aferente”. (Consiliul de Politică Monetară al Băncii Naţionale a Poloniei, Orientările politicii monetare pentru anul 2014, septembrie 2013)

Ungaria

„Ungaria nu va ridica problema adoptării monedei unice înainte de sfârşitul acestui deceniu […]. Îndeplinirea de către Ungaria a criteriilor de aderare la zona euro este un proces îndelungat”. (Mihály Varga, ministrul economiei, aprilie 2013)

„Ungaria nu se poate gândi serios la intrarea în zona euro până când nivelul mediu de dezvoltare economică nu atinge 90% din cel al statelor din zona euro”. (Viktor Orbán, prim-ministru, aprilie 2013)

Republica Cehă

„Chiar dacă în urma alegerilor se formează o coaliţie favorabilă unei intrări rapide în zona euro, opinia mea este că cererea oficială de aderare nu va fi depusă mai devreme de anul 2016 […]. Prin urmare, data aderării ar putea fi cel mai devreme la orizontul anului 2019”. (Miroslav Singer, Guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Cehe, mai 2013)

(Citate preluate din prezentarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu la Conferinţa Științifică Anuală ERMAS 2014, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, 18 august 2014)

Explicația acestor poziții

Polonia, Cehia și Ungaria se plasează toate în topul primilor zece parteneri comerciali ai Zonei Euro (locurile 6, 7 și, respectiv, 10). Mai mult, țările CE 3 luate împreună urcă pe podium la export, imediat după după Marea Britanie și SUA, și chiar pe primul loc la importurile Zonei Euro, unde devansează o mare putere economică mondială, China.

CLICK pentru mărire

Cu alte cuvinte, ele sunt puternic integrate în circuitele economice ale Zonei Euro și beneficiază de pe urma schimburilor cu cele 18 țări ale zonei. Însă preferă, deocamdată, să utilizeze supapa cursului de schimb variabil pentru a-și ajusta politicile economice în urma evoluțiilor înregistrate pe partea de costuri și productivitate a muncii.

CLICK pentru mărire

În toate aceste trei state, schimburile cu EA 18 sunt majoritare iar două dintre ele reușesc performanța de a avea chiar o balanță pozitivă în schimburile cu Zona Euro. Fapt destul de dificil de realizat dacă ne uităm la rezultatele din top 10 partneri EA 18, unde numai China, care fabrică de toate la costuri reduse, și Rusia, care exportă materii prime în sectorul energetic, mai reușesc acest lucru.

(Citiți și: ”Analiză / Cele 4 Românii și drumul fiecăreia până la euro. Divergența internă severă”)

Dar cum se poziționează România în raport cu aceste state, dacă ele stau relativ bine față de Zona Euro ? Din păcate, datele arată că nu stăm prea bine, deoarece ele cumulează nu mai puțin decât 67% din deficitul total din relațiile comerciale ale României, consemnat pe primele patru luni din acest an ( valoarea acestuia era de 1.750,7 milioane euro).

CLICK pentru mărire

De aceea, ar fi de reflectat la ordinea în care ar trebui făcută aderarea la euro și corelarea țintei cu situația din regiune. Adică la poziția în care s-ar pune o Românie deja intrată în Zona Euro și lipsită de posibilitatea de a utiliza cursul de schimb flotant dept supapă pentru a-și ajusta poziția în plan macroeconomic în raport cu statele CE 3 rămase încă, cel puțin o vreme, în afara Zonei Euro.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.10.2014

2 comentarii

  1. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica
    13.10.2014, 11:09 pm

    Romania nu are un politician-tehnocrat la conducere,n-are o tinta economica, nu are un proiect de dezvoltare economica postaderare si merge fara “tinta”, doar asa, ca sa mearga.Adoptarea monedei Euro nu are nici o relevanta pentru clasa politica romaneasca, fiindu-i indifferent cind o adopta, ca o parte a parcursului la “intimplare” a economiei si a tarii.Cauza acestei situatii, este aflarea clasei politice inafara oricarei expertize in economie, Romania fiind condusa de tot felul de oameni politici, de la politruci la cintareti, de la ziaristi la juristi – aflati cu totii inafara unei viziuni si gindiri economice pro-active.Cu totii navigheaza, cum spunea un mare economist, fara busola si instrumente de bord, ducind Romania catre soarta Titanicului…

  2. Nicolae Iordan-Constantinescu
    14.10.2014, 9:06 pm

    Ce conteaza in admiterea unei tari in zona euro nu este reprezentat de intensitatea schimburilor economice cu tarile din zona euro, ci de masura in care statele candidate indeplinesc criteriile de aderare, care cel mai adesea sunt reduse la cele privind convergenta nominala, uitandu-se sau neacordandu-se atentie suficienta criteriilor de convergenta legala si convergenta reala. Si as insista pe convergenta reala, unde problema principala o reprezinta armonizarea legislativa in special in ce priveste independenta bancii centrale, si convergenta reala, care se refera in principal la egalizarea nivelurilor de dezvoltare economica.

    Din criteriile de convergenta nominal se insista de regula pe rata inflatiei, ratele dobanzilor pe termen lung, deficitul public si datoria publica, dar se spune prea putin despre ratele de schimb, care sunt esentiale in functionarea corecta a unei uniuni monetare sanatoase. Sa nu uitam ca in momentul adoptarii deciziei de aderare a unei tari la uniunea monetara se adopta o rata de schimb fixa intre moneda statului candidat si moneda unica. Imposibilitatea sau incapacitatea unui stat de a mentine in timp aceasta rata fixa in mod real, conduce la deteriorarea raporturilor de schimb intre statul candidat si celelalte state care au adoptat euro si prin urmare, se submineaza functionarea sanatoasa a sistemului monetar bazat pe euro. In masura in care nu vor lua masuri pentru a mentine convergenta performantelor economice si implicit mentinerea unor raporturi de schimb echilibrate, statele respective vor inregistra pierderi, care se pot manifesta intr-o scadere a exporturilor, o crestere a importurilor, o reducere sau desfiintare a unor capacitate de productie, o crestere a somajului, o migratie de capital si de forta de munca.

    La polonezi constat o divergenta de apreciere intre guvernatorul bancii centrale si consiliul de politica monetara al Bancii, in sensul ca guvernatorul ar vrea sa se evite conditia de participare la ERM II, in timp ce consiliul considera ca aderarea la ERM II trebuie sa se produca, dar la o data mai tarzie, cand Polonia va fi pregatita!

    pozitia factorilor ungari citati mi se pare corecta, ei considerand ca realizarea celor trei convergente citate este un proces indelungat si fac o conditie esentiala din atingerea unui nivel de performanta economica cat mai ridicat.

    la cehi, opinia citata reduce aderarea zona euro la formarea unei colaitii politice favorabile intrarii cat mai rapide, dar nu avem nici un element care sa indice statiul si perspectivele aderarii.

    Eu cred ca ce fac alti candidate este important, dar trebuie sa observam ca aderarea la zona euro este un process individual, care tine de indeplinirea cat mai corecta si deplina a tuturor criteriilor de aderare, care sa se concretizeze in realizarea celor trei convergente si consolidarea lor in timp!

Lăsați un comentariu