Datele BNR arată că în ultimele 12 luni (intervalul februarie 2013 – februarie 2014, pentru care au fost finalizate calculele) volumul depozitelor populației în bănci a crescut cu aproape șapte procente și a preluat de la nerezidenți, aflați în scădere pronunțată ( peste 23%) poziția de lider pe acest segment din domeniul bancar.
În urmă cu un an, ”scorul” era de 123 – 128 miliarde lei în favoarea nerezidenților, pentru ca acum să se ajungă la 132 – 99 miliarde lei în favoarea populației.
De reținut, toate creșterile înregistrate pe diferitele tipuri de agenți economici interni nu au reușit să acopere diminuarea depozitelor nerezidenților, care s-a apropiat de 30 miliarde lei sau cam 5% din PIB într-un singur an.
Procentual, cea mai însemnată creștere au avut-o societățile nefinanciare, cu aproape 20%, urmate de administrația publică, care a marcat un plus de aproape 18%. Avem aici și una dintre explicațiile ritmului redus în care se reia creditarea, preferința pentru lichiditate îmbinându-se cu un proces de consolidare a fondurilor proprii atât în sectorul privat cât și în cel de stat.
Una peste alta, finanțarea economiei suferă un proces destul de pronunțat de transfer dinspre fondurile externe spre cele interne, pe măsură ce fructificarea sumelor aduse din exterior și plasate în băncile românești devine mai puțin atractivă. Iar asta deși efectul scăderii dobânzilor a fost atenuat de aprecierea leului în termeni reali ( și chiar nominali pe parcursul anului trecut) față de euro.
Datele incluse în balanța de plăți Depozitele pe termen mediu și lung ale nerezidenților s-au diminuat în intervalul februarie 2013 – februarie 2014 cu aproape 1,1 miliarde euro. Trendul s-a stabilizat la începutul acestui an dar rămâne de văzut care vor fi evoluțiile ulterioare. Acestea sunt critice prin prisma capacității încă reduse de economisire internă, care reclamă atragerea de capital străin.
În ceea ce privește evoluția creditului intern, merită semnalată depășirea în premieră pentru ultimele luni a inflației măsurate de IPC de către rata de creștere a creditului intern (+1,36% creșterea creditului față de +1,05% creșterea prețurilor).Creștere ce nu s-a regăsit, însă, în creditarea sectorului privat, aflat în contacție nominală de aproape două procente, ci în finanțarea sectorului guvernamental ( +11%).
Cu alte cuvinte, oportunitățile oferite de rostogolirea datoriilor statului și modificarea structurii datoriei publice înspre termene mai îndelungate au fost considerate de bănci ca fiind mai lucrative decât cele din finanțarea producției și serviciilor private. Creșterea semnificativă a creditării pe sectorul guvernamental a reușit să contrabalanseze diminuarea modică din cel privat.
De reținut, datoria externă s-a diminuat în ultimul an cu peste șase miliarde euro. După ce trecuse în februarie 2013 pragul psihologic de 100 miliarde euro ( 100.377 milioane euro, mai precis), aceasta a coborât potrivit celor mai recente date la 94.085 milioane euro.
Urmărește-ne pe Google News
