Pădurile românești de la Eurostat: În 2015 s-a raportat o suprafață pe care o vom planta în următorii 62 de ani. Efecte: Nu se vede de afară cât se fură înauntru

de Mariana Bechir | 4.4.2016 .

defrisari

Datele Eurostat privind suprafața pădurilor din România arată o evoluție bizară:
În 2015 România a raportat o suprafață pe care s-a angajat să o împădurească până în anul 2035 – sau, realist vorbit, până peste 62 de ani, dacă ar fi să se păstreze actualul ritm de împădurire.

Cifrele nu sunt fără relevanță: dacă vor fi validate, ele ar putea fi luate în calcul pentru stabilirea stocului de masă lemnoasă.

***

În Programul național de împădurire adoptat în urmă cu șase ani, România și-a propus creșterea cu 442.000 de hectare a suprafețelor forestiere acoperite cu arbori, în perioada 2010 – 2035. O misiune imposibilă – potrivit datelor statistice, la ritmul actual al împăduririlor artificiale sau naturale, pe de o parte, și al tăierilor, pe de altă parte, care asigură o extindere cu numai 6.379 de hectare pe an, înseamnă că ar mai fi nevoie de aproape 62 de ani pentru a ne îndeplini planul pe 25 de ani.

În 2010, când a fost elaborat Planul, menționat în toate programele de dezvoltare, România avea 6,354 de milioane de hectare de pădure, iar în 2014 – 6,387 milioane de hectare:

suprafata padurilor ins 5 ani

Sursa: INS – Statistica activităților din silvicultură.

În 2035, potrivit Planului, România ar trebui să aibă, prin urmare, aproape 6,8 milioane de hectare păduri.

Datele ajunse la Eurostat: România are deja pădurile pe care s-a angajat să le planteze până în 2035

Dacă luăm în considerare însă datele de la Eurostat, România și-a atins acest obiectiv încă de anul trecut, sărind misterios de la 6,5 la 6,81 milioane de hectare de pădure:

forest area

Datele din Eurostat diferă de cele din statistica națională.

Oficiali ai INS au declarat pentru cursdeguvernare.ro că nu ei sunt cei care trimit aceste date la Eurostat, ci cei de la Ministerul Mediului.

La Ministerul Mediului, secretarul de stat pe Păduri, Erika Stanciu, ne-a asigurat că nici Ministerul Mediului nu face aceste raportări și nu știe ce instituție le trimite biroului european de statistică.

Sigur este, a explicat Erika Stanciu, că în România nu s-au împădurit peste 300.000 de hectare, cum apare la Eurostat, în ultimii cinci ani.

În România, mai există o instituție care ține evidența fondului forestier și a pădurilor – Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), unde un departament distinct se ocupă de ceea ce se cheamă Inventarul Forestier Național.

Statistica lor este diferită, folosește o metodologie ușor modificată și care face ca acest al treilea set de date privind suprafața pădurilor să arate mai mult decât INS-ul:

Suprafata   Inventarul Forestier National

Sursa: ICAS – Inventarul Forestier Național

FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie pentru Evaluarea resurselor forestiere) a lămurit misterul acestor date de la Eurostat: din 2012, datele privind suprafața pădurilor și a fondului forestier sunt transmise de ICAS către Ministerul Mediului, care apoi la comunică FAO .

Din acel an, țara noastră folosește metodologia internațională, adaptată pentru a putea compara datele la nivel global, adică pentru a cuprinde inclusiv informațiile din statele cu vegetație forestieră redusă.

Există însă o problemă: România trimite din 2012 aceste statistici, dar datele din Inventarul Forestier demarat în 2008 nu au fost validate abia acum, deși termenul era 2013.

FAO primește ce prelucrează ICAS, fostul ministru Tomescu spune că le ține de 3 ani în ceață

Săptămâna trecută a avut loc o nouă ședință a Comisiei care ar trebui să valideze datele din Inventarul Forestier, organism din care fac parte specialiști din mai multe instituții, inclusiv din Academia Română, dar nici acum nu “s-a dat verde”.

romica tomescuRomică Tomescu (foto), fost ministru al Mediului și acum președinte al ICAS, a explicat pentru cursdeguvernare.ro :

Comisia de avizare a solicitat date suplimentare și nu au fost validate. Vrem să ne convingem că ce punem pe piață corespunde realității.

Datele nu au fost validate la momentul când trebuiau să fie validate, în 2013, și eu vreau să mă asigur. Răspund totuși de acest lucru, că ele nu sunt corecte”.

“Suprafața aceea de7 milioane hectare (de la Inventarul Național Forestier – n. redacției) include și pășunile împădurite, pe care au crescut pădure, și pajiștile cu pădure mai rară. Este altă metodologie.

Singurele cifre referitoare pe care noi putem garanta sunt cele de la INS”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro și Erika Stanciu, după studierea cifrelor de la Eurostat.

Efecte: Nu se vede cât se fură în realitate

Similar și corespunzător au crescut, statistic doar, și stocurile de masă lemnoasă din păduri și fondul forestier, de la 1,377 miliarde de mc în 2010, la 1,930 miliarde în 2015.

Toate modificările de metodologie au făcut ca, după o scădere continuă înregistrată începând cu 1990, toate datele să urce vertiginos începând cu ultimii cinci ani:

fao paduri suprafete si masa lemnoasa

Sursa: Datele oferite de FAO la cererea cursdeguvernare.ro

Tăierile reale, dublu față de cele declarate?

Volumul de lemn recoltat a crescut doar ușor, în statistici: de la 16,649 milioane de metri cubi în 1990, la 17,889 milioane, în 2014.

Realitatea este însă alta și ea a făcut ca tăierile  ilegale să devină chestiune de siguranță națională, iar acest subiect să figureze pe agenda Consiliului Suprem de Apărare Națională.

Observațiile Departamentului Fond Forestier Național, din cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), a contabilizat până acum o medie anuală de 26,7 milioane de metri cubi de lemn tăiat între 2008 și 2014.

Ceea ce înseamnă o cifră cu aproape 10 milioane mc mai mare decât cea oficială.

Astfel, potrivit datelor de la INS, care colectează doar volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producție, în intervalul 2008 – 2014 s-au tăiat 125,181 milioane de mc de lemn.

taieri rase padure

Sursa: INS

Pe datele IFN, totalul este de 187,000 milioane mc. Este vorba de rezultatele intermediare. Datele finale, obținute în Ciclul II al studiului realizat de FFN, urmează să fie calculate în următoarea perioadă și nu este exclus ca ele să arate un dublu față de lemnul tăiat oficial, spune Gheorghe Marin.

Regenerarea artificială – mai puțin de jumătate de suprafața regenerată în 1990 

Ca orice domeniu, și acesta este inundat de documente programatice, strategii etc., uneori cu planificări la virgulă, dar care se dovedesc inutile, fiindcă nu sunt bani, chiar dacă există interes.

INS nu are în baza de date informații referitoare la suprafețele regenerate artificial pe timpul lui Nicolae Ceaușescu, știm însă că extinderea pădurilor era una dintre obsesiile regimului comunist și elevii din unele județe făceau practică la plantarea de brazi.

În 1990, potrivit INS, au fost plantate cu copaci sau butași, în pădurile existente sau în perimetre lipsite de vegetație forestieră, aproape 25.500 hectare de pădure.

În anul imediat următor, în 1991, suprafața a scăzut brusc la mai puțin de 16.000 de hectare. În 2013, totalul era sub 11.000 de hectare, iar în 2014 – 12.508 hectare.

regenerări ins

Explicația este simplă, spune Gheorghe Marin: pădurile au fost retrocedate, proprietarii privați nu s-au ocupat de așa ceva, iar statul nu a avut bani sau interes nici măcar pentru zonele deșertificate sau perdelele forestiere.

“Noi am făcut sute de proiecte, mai ales pentru sudul țării, unde sunt probleme cu deșertificarea, dar toate au rămas la acest stadiu”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro șeful Departamentului Inventar Forestier Național.

Ne salvează împăduririle naturale

„Nu e atât de dramatic. Dacă ne uităm la cifre, de exemplu, se reîmpăduresc natural sau prin împădurire forţată între 26.000 şi 30.000 de hectare de pădure pe an”, declara săptămâna trecută ministrul Mediului, Cristiana Pașca Palmer, la Digi24.

Dacă statul nu are bani, probemele se rezolvă cu ajutorul naturii, care ne ajută să ieșim pe plus. În fiecare an, din cele  10 – 12.000 hectare noi pe care se fac regenerări, proporțiile celor artificiale au fost inferioare plantării de puieți, arată datele INS:

regenerari naturale si artificiale

Sursa: INS

Majoritatea acestor regenerări sunt în interiorul fondului forestier (fie păduri, fie terenuri degradate introduse special pentru împădurire în această categorie), așa încât nu prea ajută la creșterea numărul de hectare depădure pe cap de locuitor.

În realitate, există totuși o creștere de pădure, ca suprafață, care vine de la natură, dar care nu este încă estimată.

erika stanciuErika Stanciu (foto), secretar de stat pe Păduri în cadrul Ministerului Mediului, a declarat pentru cursdeguvernare.ro:

“Crește suprafața și la noi, ca în toată lumea, din cauza abandonului de teren agricol, un fenomen care se manifestă de câțiva ani de zile și devine vizibil. Nu avem încă o estimare, dar, categoric, ne vor mări semnificativ suprafețele de împădurire la nivel național.

Cu pământuri abandonate de cel puțin 15 – 20 de ani, terenurile respective au fost împădurite într-un proces natural, în multe zone din țară.

Este o problemă la nivel european”, a explicat secretarul de stat.

Singura extindere consistentă a avut loc exclusiv pe hârtie și la capitolul suprafeței forestiere: în 2014, aceasta a crescut cu 0,1% datorită unor reamenajări  de păşuni împădurite natural şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate (destinate împăduririi), conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.

–  elaborarea unui program national de impadurire care sa aiba ca principal obiectiv cresterea suprafetelor impadurite ca suport al adaptarii la efectele schimbarilor climatice (stabilizare terenuri, imbunatatirea ciclului apei in natura, combaterea desertificarii, cresterea capacitatii de absorbtie a emisiilor de gaze cu efect de sera);

Suprafețele de probă

suprafete de probaIFN are în teren mai multe suprafețe de probă, în care intră un anumit număr de copaci. Periodic, acestea sunt verificate și se înregistrează ce se întâmplă cu copacii respectivi – mai există sau nu.

Media anuală a tăierilor calculată de IFN reprezintă totalul masei lemnoase a copacilor care au dispărut din aceste suprafețe de probă, dar din care a rămas cioata (termenul științific).

De exemplu, într-o suprafață de probă existau inițial 20 de copaci, dar în trei ani au mai rămas doar 15 și 5 cioate.

Dar, pe aceste suprafețe au dispărut copaci fără să mai rămână nicio urmă, de exemplu au rămas doar 10 copaci și 5 cioate, așa încât specialiștii IFN trebuie să analizeze acum dacă un copac dispărut fără urmă a murit din cauze naturale sau a fost tăiat.

Aceste cifre, privind copacii tăiați și din care nu a mai rămas nicio urmă în suprafața de probă, vor trebui adăugate la media anuală de 26,7 milioane de mc de lemn tăiată anual.

Ministrul Mediului – “Multă emoție”

cristiana pasca palmerȘi la acest capitol  ministrul Mediului consideră că problema este exacerbată: „E şi multă emoţie asociată aici şi multă informație vehiculată în spaţiul public şi care nu e întotdeauna corectă. Asta a dat naştere la o nelinişte care câteodată e puţin exagerată faţă de ce ne arată datele”, a spus Cristiana Paşca Palmer, la Digi24.

„Una din rădăcinile problemei e legată de faptul că 50% din pădurile României sunt încă propriete de stat, dar 50% e proprietate privată. În mare, cele mai mari tăieri se fac în aceste păduri care s-au retrocedat”, a adăugat ministrul.

Teoria tăierilor preponderent pe terenuri retrocedate estefoarte des vehiculată, dar ea nu este susținută de statistică, iar date oficiale pentru tăierile ilegale, pe structura de proprietate (de stat sau privată), care ar putea confirma afirmația, nu există.

taieri masa lemnoasa

Sursa: INS

 

Publicat la data de 4.4.2016 .

Un raspuns

  1. BOGDAN FLORIN
    1.7.2017, 5:13 pm

    DACA PROGRAMUL ANUAL DE RECOLTARE DE MASA LEMNOASA(PRIN TAIERE DIN FONDUL FORESTIER) AL AGENTILOR ECONOMICI AUTOHTONI SI STRAINI ESTE DE CCA. 19 MIL. METRI CUBI/AN, INSEAMNA CA SE TAIE ANUAL 52.700 HA. DE PADURE. DACA CALCULAM CA SE TAIE ILEGAL 3HA/0RA, ASTA INSEAMNA CA SE TAIE ILEGAL PESTE 25.000(25280)DE HA, DECI PESTE 48% DIN TOTALUL PROGRAMAT DE COLECTARE DE MASA LEMNOASA. IN RAPOARTELE MINISTERLUI MEDIULUI NU SE SPECIFICA DACA CELE 19.000.000 M.CUBI CUPRINDE SI CANTITATEA TAIATA ILEGAL CARE INSEAMNA INCA VRE O 8.000.000 M.CUBI(48%).VAD CA NIMENI NU ARE O SITUATIE EXACTA, ASTA INSEAMNA CA SUPRAFETELE DE PADURI”HACUITE” SUNT MULT MAI MARI, IAR IN 40-50 DE ANI, Romania VA MAI RAMANE DOAR CU REIMPADURIRILE NATURALE . HALAL POPOR, HALAL POLITICIENI=JAF=CRIMA!!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română