Justiția socială – paradoxul românesc: Relația dintre muncă, sărăcie și creșterea economică, în comparație cu statele UE

de Marin Pana | 25.9.2014 .

Fundația Bertelsmann, unul dintre cele mai importante think-tank-uri din Germania, a dat publicității Indexul de Justiție Socială pentru cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Indexul este bazat pe datele cantitative și calitative strânse de fundație în cadrul proiectului ”Indicatori de guvernare sustenabilă”.

Indexul de Justiție Socială compară situația din țările UE din perspectiva a șase criterii: prevenirea sărăciei, educația egală, accesul pe piața muncii, coeziunea socială și nediscriminarea, starea de sănătate și echitatea între generații. Aceste aspecte arată diferențe semnificative între statele membre ale Uniunii în ceea ce privește capacitatea de incluziune socială.

România ocupă penultimul loc între cele 28 de state membre UE, în ceea ce privește capacitatea de incluziune socială, devansată de Bulgaria dar înaintea Greciei. Poziția într-un atare clasament este, însă, completată de o particularitate cu totul neobișnuită, despre care vom vorbi la sfârșitul acestui articol.

Podiumul este ocupat de țările nordice, Suedia, Finlanda și Danemarca, în timp ce fostele țări socialiste situate peste media europeană sunt Cehia ( locul 5), Slovenia (locul 9) și Estonia (locul 10).

Valoarea de 3,69 pentru România a rezultat din performanța foarte scăzută în prevenirea sărăciei, starea de sănătate precară a populației și valorile mai apropiate de medie la educația, acces pe piața muncii ( unde se înregistrează cea mai mare valoare relativă – 5,31), coeziune socială și nediscriminare și echitatea intergenerații.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Datele pentru România au fost colectate în premieră pentru anul 2014 și, de aceea, nu se pot face comparații cu situațiile din 2008 și 2011, anii în care a fost consemnată situația precedentă la nivelul statelor UE.
De reținut, însă, numai patru țări au progresat în ultimii șase ani. Dintre acestea, două au marcat progrese semnificative: Polonia (+0,99 puncte) și Germania (+0,45 puncte), ceea ce sugerează o legătură puternică bivalentă între avansul economic și justiția socială.

La polul opus, trebuie semnalate nu doar rezultatele consemnate pentru Grecia (-0,86 puncte) sau Spania (-0,84), dar și prezența oarecum surprinzătoare a Irlandei (-0,87 puncte) și Ungariei (-0,63 puncte). Ceea ce arată că efectele recesiunii pot fi înlăturate mai repede decât consecințele sociale ale acesteia, mai durabile în timp și mai greu de înlăturat.

Circa un sfert dintre cetățenii UE se află sub risc de sărăcie sau excludere socială (mai exact 25,4%), iar situația s-a înrăutățit cu 1,7 puncte procentuale pe perioada crizei, între 2009 și 2013.
Acest procentaj este încă și mai ridicat în rândul copiilor și tinerilor, unde ajunge la 28%. Pentru referință, Cehia se află pe primul loc ca performanță la acest capitol, cu doar 14,6% iar Polonia foarte aproape de media UE (25,8%).

În România, riscul de sărăcie sau excludere socială privește 41,7% din populație (doar Bulgaria, cu 49,3% stă mai rău) iar raportul face trimitere directă la faptul că ”peste 30% din populație trăiește cu mai puțin de 5 dolari pe zi, în timp ce peste 50% din locuitori sunt fără ocupație sau cu un grad de ocupare sub posibilități”.

Tot pe penultimul loc în UE se situează România și la proporția celor care suferă de privațiuni materiale severe, cu 28,7% și la o distanță apreciabilă de media UE, situată la 11,5%. Interesant, dacă Polonia păstrează poziția vecină cu media UE, cu 11,9%, Cehia coboară tocmai pe locul 11, cu 6,6%, ceea ce arată că problema este mai nuanțată, ține de politica socială și nu doar de nivelul veniturilor în sine.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Dacă se intră mai adânc în statistica pe grupe de vârstă, trebuie subliniat că cea mai proastă poziție o avem la ponderea tinerilor aflați în risc de sărăcie și excludere socială. Peste jumătate dintre cei cu vârsta sub 18 ani se află în această situație și singura categorie la care mai avem puțin până să trecem pe ultimul loc (Bulgaria a avut 52,3%). Ceea ce sugerează și direcția principală în care ar trebui să acționăm.

Paradoxul României

România are, în context european o particularitate cu totul excepțională :

Suntem pe locul 6 și mult peste media UE la criteriul gospodăriilor în care, practic, nimeni nu are o slujbă ( ”quasi-jobless house holds” în original, în lb. engleză). Cu doar 7,4% suntem pe locul șase în clasament, vecini cu Polonia (7,2%) și Cehia (6,9%) și mult sub media UE de 10,4% (valoarea maximă de 23,4% apare în Irlanda).

Cu toate acestea, ajungem tocmai pe ultimul loc, adică 28 din 28 de state UE, la rata de sărăcie a celor care lucrează ( ”in work poverty rate” în lb. engleză), cu 15,9% din populație, mult sub locul 27 ocupat de Grecia (13,7%) și, atenție mare, locul 26 ocupat de Polonia (dar cu numai 9,7%). Cehia se duce tocmai pe locul trei, cu 3,5%, față de o medie UE de 6,7%.

Traducerea populară a acestui paradox : munca în România nu prea asigură traiul zilnic.

Cum se vede, nu este de ajuns să ai o slujbă, mai trebuie să fii și corect plătit din perspectiva uzanțelor europene în materie. Mai precis, pentru a nu se creea confuzii, nu la nivel occidental sau mediu european, ci măcar potrivit realităților de cost de trai din țara proprie. Or, asta face diferența în triunghiul Praga-Varșovia-București.

Alte considerații privind justiția socială – într-un articol viitor

Publicat la data de 25.9.2014 .

Un raspuns

  1. Cec Onteaza
    26.9.2014, 3:39 pm

    Pai si nu este normal – daca munca in calitate de angajat nu iti asigura subzistenta, macar!, faci altceva: furi, municesti pe cont propriu independent sau la negru, emigrezi.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5244 lei
4.2591 lei
5.3091 lei

OPINII & EDITORIAL

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Demisia consilierului Flynn: prima fisură gravă în administraţia Trump. Începe „contra-revoluţia” establishmentului?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Michael Flynn, consilierul de securitate naţională al Preşedintelui Statelor Unite, a demisionat acum câteva ore. Scandalul este imens. Retragerea acestuia are în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română