Inflaţia pe luna aprilie 2018 a fost de +0,54%, în creştere semnificativă faţă de luna precedentă, şi aproape dublă faţă de aceeaşi lună din 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia anuală la valoarea record de 5,22%. De fapt, alimentele s-au scumpit cu doar 0,18% şi serviciile cu numai 0,09% dar a intervenit majorarea de 1% pe segmentul produselor nealimentare.
Explicaţia constă în amestecul exploziv la propriu şi la figurat între scumpirile consemnate la tutun, combustibili şi gaze naturale.Urmarea creşterii accizelor aplicate la ţigări s-a ajuns la un plus de 2,40% în indicele de preţ al unei grupe importante din coşul de consum al populaţiei, respectiv 6,27% din cheltuielile lunare.
Creşterea preţului petrolului pe plan internaţional a condus la scumpirea combustibililor cu 1,63% (iarăşi la o grupă importantă din coşul de consum, cu ponderea de 8,05% în cheltuielile gospodăriilor româneşti) iar preţul la gazele naturale a urcat cu 4,26% (la o pondere de 3,38% în coşul de consum). Doar aceste trei poziţii cumulate au dat 0,42% influenţă pe un IPC de 0,54%, adică peste trei sferturi.
Mai clar, în absenţa acestor scumpiri conjugate şi aflate în afara sferei de influenţă a politicii monetare, inflaţia lunară ar fi fost de doar 0,12% iar inflaţia anuală ar fi scăzut la 4,79%.
De altfel, indicatorul CORE 2 ajustat, care măsoară creşterea preţurilor în economie independent de produsele tutun, combustibili şi produsele cu preţuri volatile a coborât la cel mai redus nivel din august 2017 încoace, doar 0,15%.
Dacă se face media pe ultimele 12 luni, indicele preţurilor de consum s-a situat la 2,8% după metodologia naţională şi 2,2% după metodologia europeană (indicele IAPC, calculat pe 12 grupe de produse şi servicii, care asigură comparabilitatea ce celelalte state europene). Inflaţia anuală comunicată la Eurostat pentru comparabilitate cu celelalte state membre a fost de 4,3%.
Efectul de bază pentru valoarea IPC va fi cam în jur de 0,3% în mai şi iulie, ceea ce înseamnă că vom asista, cel mai probabil, la uşoare scăderi ale indicelui de preţuri anual, dar în iunie şi august vor fi greu de îmbunătăţi valoarile de numai 0,04% şi, respectiv, -0,20%, ceea ce înseamnă că vom traversa vara pe un palier apropiat de cinci procente.
Deşi produsele alimentare au venit per total cu o influenţă de doar 0,06% la IPC-ul lunar de 0,54%, trebuie remarcate creşterile de preţuri de 0,43% la pâine, 0,31% la carne ( cu 0,50% la carnea de bovine şi 0,34% la carnea de pasăre), 0,37% la peşte şi conserve din peşte şi 0,25% la lapte de vacă.
Fructele proaspete s-au scumpit cu 2,66% iar cartofii cu 0,89%. Au existat, însă, şi scăderi de preţuri, precum cele de la ouă ( -6,89% şi -18,33% de la începutul anului ), zahăr (-2,06%) sau unt (-0,95%).
La produsele nealimentare s-au înregistrat valori rezonabile: îmbrăcăminte (+0,12%), încălţăminte (+0,25%), produse de uz casnic şi mobilă (+0,12%), articole de igienă, cosmetice şi medicale (+0,10%), detergenţi (+0,09%).
La servicii, s-a înregistrat o creştere marginală a tarifelor (+0,09%), alimentată de majorările lunare de 0,24% la apă, canal, salubritate şi 0,61% la igienă şi cosmetice. Serviciile de telefonie, legate de evoluţia cursului de schimb, au consemnat o scădere de 0,09%.
În continuare, un rezultat mai bun la nivelul unei luni va îmbunătăţi indicele IPC şi invers.
Ceea ce înseamnă că sunt de aşteptat scăderi mai consistente ale inflaţiei de-abia în septembrie, octombrie ( când va ieşi din baza de calcul valoarea de 1,28% de anul trecut) şi noiembrie. Aterizarea este prevăzută oficial la un nivel de 3,6% în prognoza BNR (3,5% la taxe constante), cu un interval de incertitudine simetric de +/-1,2%.
