La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

Fondurile de coeziune: România, Grecia și Bulgaria, singurele din UE cu alocări majorate cu 8%. Reversul medaliei: Comisia leagă accesul la bani de reforme economice și structurale

de Victor Bratu , 30.5.2018

Bruxelles-ul a decis reformarea modului în care se cheltuie una dintre cele mai mari ”felii” ale  bugetului comunitar- politicile de coeziune (aproximativ o treime din întreg bugetul).

Comisia a publicat marți planurile pe termen lung pentru acest capitol ce vizează reducerea disparităților regionale înregistrate pe continent. Din comunicatele oficiale (AICI-LINK) nu rezultă imediat impactul pe care îl va produce noua viziune.

O serie de state membre au declarat deja că propunerea este inacceptabilă, semn că negocierile statelor membre și ale Parlamentului cu reprezentanții Comisiei vor fi dure și se vor întinde, foarte probabil, în cel mai fericit caz, până în preajma următoarelor alegeri europarlamentare. Președintele Juncker a afirmat că își dorește ca noul buget multianual să fie votat înainte de aceste alegeri.

În cele ce urmează, câteva informații agregate de Politico legate de efectele celor anunțate marți de comisarul Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate:

Momentul dulce-amar al Sudului

La prima vedere, Grecia, Italia și Spania au motive de bucurie- dacă la nivel global alocările prin politici de coeziune scad, în viitorul buget multianual alocările pentru Grecia cresc cu 8%, pentru Italia cu 6,4% și pentru Spania cu 5%.

Există însă și condiții: Comisia propune legarea alocării acestor fonduri de infăptuirea de reforme economice și structurale.

Nu este foarte clar cum va putea Bruxelles-ul să impună această legătură sau dacă dacă statele pot fi ”sancționate” sub pretextul unui management economic deficitar.

Și nu tot Sudul se va bucura de perspectiva suplimentării fondurilor- sunt state care au fost puternic afectate de criză și care au reușit să își revină economic, iar tocmai din acest motiv nu sunt eligibile pentru suplimentarea fondurilor. E cazul Portugaliei.

O parte a Estului plătește prețul succesului

Centrul și Estul Europei traversează o perioadă bună economică, iar asta înseamnă că vor primi mai puține fonduri de coeziune.

Polonia, Slovacia, Ungaria și Cehia au fondurile reduse cu un sfert. Estonia și Lituania au alocări mai mici cu 24%.

Statele sărace- România și Bulgaria- au alocări suplimentare relativ modeste: plus 8%. Dar creșterea alocărilor nu va schimba probabil cu nimic, cel puțin în cazul României, capacitatea de absorbție a acestor fonduri.

Reducerile drastice în alocările fondurilor de coeziune vor afecta cu siguranță cele 6 state estice sau central-europene. Chiar dacă economiile lor merg bine, probabil că investițiile publice nu vor mai atinge nivelurile din anii anteriori. Exemplu concludent: 60% dintre investițiile publice derulate în Polonia s-au bazat pe fonduri de coreziune.

Este de așteptat ca o asemenea măsură să ducă și la radicalizarea discursului în apropiata campanie de alegeri europarlamentare în țări precum Ungaria sau Polonia, care și așa au confruntări repetate cu Bruxelles-ul.

Politici de coeziune sau doar politică?

Criticii propuneriulor formulate marți la Bruxelles se plâng că statele bogate nu sunt prea mult afectate de noul plan. Printre beneficiari se numără Franța și estul Germaniei, apărând deci întrebarea: când banii sunt și așa limitați, de ce ajuți și tări care pot singure să își finanțeze, din bugetele naționale, proiecte de dezvoltare?

Comisia spune însă că nu poți să le ceri contributorilor neți să renunțe la partea care li se cuvine din bugetul comunitar.

Semnalul că nu e vorba doar de asta e dat de schimbarea modului de stabilire a eligibilității regiunilor la fonduri de coeziune. E vorba de așa-numitele ”regiuni în tranziție”, care se califică la finanțarea proiectelor de dezvoltare, și care sunt acum definite ca zone în care PIB per capita se situează între 75 și 90% din media UE, plajă care se modifică în 75-100% din media UE.

În consecință, multe regiuni din Franța nu vor mai fi considerate drept ”dezvoltate”, ci ”în tranziție”, deci eligibile la finanțare. Franța va pierde doar 5,4% din alocarea acrtuală în următorul buget multianual.

Regiunile trebuie să se ”înverzească”

Două dintre marile direcții ale fondurilor de coeziune- fondul european de dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune- vor avea criterii stricte legate de ce tip de programe vor susține, iar ecologia va jucxa un rol foarte important.

Propunerea Comisiei este ca 30% din fondurile alocate regiunilor slab-dezvoltate sau în tranziție vor trebui cheltuite pentru ”promovarea unei Europe mai verzi, cu mai puține emisii de carbon”, alte 25% dintre fonduri urmând să fie canalizate spre proiecte ecologice.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Joseph Daul, președinte PPE: Cartelul Plahotniuc-Dodon le-a furat cetățenilor Republicii Moldova ultimul lor drept democratic

Victor Bratu

Partidul Popular European (PPE) este revoltat de decizia de invalidare a mandatului primarului ales în mod democratic la Chișinău, Andrei Năstase. În urma anunțului Judecătoriei… Mai mult

Europa

UE răspunde în oglindă în războiul comercial cu SUA: lista produselor americane suprataxate cu 25%. Îngrijorări ale BCE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a decis ca, începând de vineri, o serie de produse americane să fie taxate la vamă cu 25%, valoarea tarifelor ridicându-se la… Mai mult

Stiri

Dan Șova, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare, în Dosarul CET Govora

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani… Mai mult

Stiri

Refuzul unui loc de muncă anulează dreptul la ajutor social- proiect de lege votat în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia, anunță… Mai mult

Europa

Germania şi Franţa analizează ideea unui fond special de stimulare a reformelor structurale în statele UE

Adrian N Ionescu

Reformele structurale din ţările membre UE ar putea fi încurajate prin înfiinţarea unui fond special, care să ofere acestora stimulente financiare în acest scop, potrivit… Mai mult

Stiri

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat. Contextul

Vladimir Ionescu

Simina Tănăsescu (foto), consilier prezidențial pe probleme juridice, a demisionat miercuri, pe fondul controverselor declanșate de o întâlnire pe care a avut-o cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.… Mai mult

Europa

Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resurse

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult