Filmul în care nu trebuie să mai jucăm: Legătura dintre creșterea salariilor în lei și scăderea lor în euro

de Marin Pana | 2.11.2016 .

leu-euroDatele statistice oficiale arată că în anul 2008, când ”economia duduia” mai tare decât acum iar investițiile străine veneau pe bandă rulantă, entuziasmul populist al perioadei electorale a condus la masive majorări de pensii și salarii.
Acestea din urmă au crescut cu 26,1% pe brut și 25,6% pe net ( în treacăt fie spus, dovadă elocventă că Nu avem cotă unică).

Atenție mare, însă, creșterea în termeni reali a puterii de cumpărare de pe urma acestor majorări salariale a fost de doar 16,5%, ca urmare a creșterii prețurilor. Mai mult, au urmat doi ani de scădere a aceleiași puteri de cumpărare, cu -1,5% în 2009 și încă -3,6% în 2010, deși cifrele nominale ale câștigurilor salariale au fost mai mari.

tabel1

Creșterea puterii de cumpărare REALE după măsurile luate în 2008 a fost de doar două treimi din creșterea NOMINALĂ a salariilor. După care au urmat doi ani de majorări salariale aparent normale dar, care au condus, de fapt, la REDUCEREA PUTERII DE CUMPĂRARE.

Mai exact, după ce au oferit marea cu sarea să facă ei burta mare, politicienii au trebuit să strângă cureaua la pantalonii populației pentru a nu trimite în gard oiștea deficitului bugetar și cursul leului în raport cu moneda unică europeană. Interesant cum creșterea de circa 25% din 2008 a fost reversată cu destulă precizie în 2010, desigur, pentru bugetari, deoarece statul nu putea interveni direct în contractele private.

Micul amănunt pe care l-au uitat intenționat politicienii, cu programele lor economice cu tot, este că salariile ultramajorate în 2008 au fost, de fapt, în 2009, cu 10% mai mici în euro. Urmare a reașezării cursului de schimb de la 3,6827 lei/ euro în 2008 la 4,2373 lei/euro în 2009. Or, asta a afectat prețurile caselor și capacitatea de plată a ratelor achitate la aceste case, așa depreciate în euro cum erau ele.

Nici nu mai e cazul să facem referire la prețurile autoturismelor ( exprimate tot în euro), care constituie a doua cheltuială ca mărime pentru o gospodărie și chiar prima dacă se face raportarea la durata de utilizare a bunului achiziționat. Sau la plățile pentru concedii în străinătate, fie ele și pe litoralul de la vecinii din sud, indexați cu leva lor la valoarea euro.

Cât despre valoarea PIB exprimată în euro, aceasta s-a prăbușit literalmente, cu -17% și nu doar cu -7% cât ne spunea statistica că ar fi în termeni reali. Reali, reali, dar plata datoriilor și a dobânzilor la datoria publică se făcea în euro, nu în lei. Euro strânși în 2009 cu greu din impozite și taxe micșorate ( ce coincidență de așa-zisă doctrină economică) la un un curs de schimb depreciat cu 15%.

De observat și evoluția inerent inversă provocată de tulburarea brutală din motive strict politice a echilibrelor macroeconomice. PIB-ul a crescut în 2010 exprimat în moneda unică europeană, de la circa 115 miliarde euro la 120 miliarde euro iar salariile au avansat cu 2,4% nominal în lei și cu 3% în euro, ceea ce era rezonabil, dar puterea de cumpărare a salariilor a continuat să scadă cu -3,6%.

Altminteri nu puteam păstra cursul de schimb la un nivel rezonabil, implicit ratele la case ( fie ele în euro, fie ele în franci elvețieni). Ca să nu mai vorbim de deficitele care explodau la sistemul de asigurări sociale sau la în sectorul de sănătate (ghici în ce monedă se cumpără aparatura, materialele sanitare sau medicamentele). Acum repetăm fără rost același scenariu previzibil, de care ne vom mira prin 2017-2018.

Una peste alta, situația cu majorările salariale (atenție, acordate doar unora, restul vor rămâne doar plătitorii indirecți dar foarte concreți ai facturii generale) seamănă cu raportările fictive făcute pe vremuri către Comitetul de Stat al Planificării. Parafrazîndu-l pe reputatul academician N.N. Constatinescu, care se referea la venitul național, noi ne prefacem că dăm majorări de salarii, iar ele se vor preface că vin.

Publicat la data de 2.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română