Economia circulară a României ar putea avea un aport substanțial la PIB, dacă mecanismele de colectare și gestionare, inclusiv valorificare, a deșeurilor ar fi optimizate și ar fi susținute de investiții.
Mai există, însă, o problemă: cadrul legislativ, care să ajute companiile – atât cele de salubritate, cât și pe cele autorizate pentru gestionarea deșeurilor – să poată transforma deșeurile în materie primă.
Înainte de a aborda frontal această problemă, o privire de ansamblu asupra acestei industrii:
Rata de utilizare circulară a materialelor – mult sub media UE
Rata de utilizare circulară a materialelor în România, indicator care măsoară contribuția materialelor reciclate la cantitatea totală utilizată în economie, s-a situat în 2021, potrivit Eurostat, la 1,4%, comparativ cu media UE de 11,7%.
Conform Strategiei Naționale privind Economia Circulară, industria bunurilor de consum (precum produsele alimentare și băuturile) și cea a ambalajelor din sticlă, hârtie, materiale plastice etc. se numără printre sectoarele în care economia circulară are cel mai mare potențial de îmbunătățire.
Construcțiile și deșeurile lor: golurile legislative care țin pe loc acest sector
Însă, dincolo de ele, există o sursă uriașă de deșeuri, care așteaptă legislația necesară pentru a fi eficientă: este vorba despre legislația necesară pentru reglementarea gestionării deșeurilor provenite din construcții și desființări.
Jucătorii din piață au nevoie de câteva reglementări simple, care ar putea debloca o întreagă industrie. Astfel, Radu Merica, CEO al RER România, spune că o întreagă listă de norme ar putea simplifica funcționarea economiei circulare în domeniul deșeurilor din construcții: de la standardele tehnice privind tipurile de deșeuri, la optimizarea modelelor de colectare – și de la infrastructura de reciclare, până la domeniile care pot folosi materialele reciclate.
Din această perspectivă, Mădălina Vasile, Coordonator al practicii de Dreptul Mediului din cadrul firmei de avocatură NNDKP, abordează în analiza de mai jos necesitatea îmbunătățirii legislației în acest domeniu cheie:
Necesitatea reglementării legale a măsurilor pentru gestionarea, inclusiv valorificarea deșeurilor din construcții și desființări
Dacă vorbim de tranziția de la un model de economie liniar la unul circular, nu putem să nu remarcăm lipsa unei reglementări legale corespunzătoare importanței pe care gestionarea acestor categorii de deșeuri o are în atingerea dezideratelor economiei circulare.
Ce se înțelege prin deșeurile din construcții și desființări?
Acestea sunt deșeurile care rezultă din activități de construcții și desființări, originea și natura acestora putând fi variată.
Spre exemplu, intră în această categorie deșeurile rezultând din construcția/desființarea unei clădiri ori a unui obiectiv industrial sau de infrastructură, cum ar fi deșeurile din materiale minerale (cum ar fi beton, cărămidă, piatră), deșeuri din metal, aluminiu, sticlă, lemn, resturi de tâmplărie, plastic, cabluri electrice, soluții de lăcuit/vopsit.
Ce reglementări legale există în prezent în ceea ce privește deșeurile din construcții și desființări?
La nivel european, Directiva 2008/98/CE privind deșeurile reprezintă cadrul de reglementare general în ceea ce privește deșeurile din construcții și desființări, acesta reprezentând un punct de plecare pentru alte instrumente adoptate la nivel european și care au ca obiect/vizează promovarea economiei circulare.
Printre cerințele generale se numără și obligația Statelor Membre de a lua măsuri de promovare a colectării separate pentru a facilita reutilizarea și reciclarea de înaltă calitate a acestei categorii de deșeuri.
În implementarea obligațiilor legale generale, la nivel național, cerințele Directivei 2008/98/CE privind deșeurile sunt transpuse prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, reglementare care s-a dovedit a fi sumară și, deci, insuficientă în privința măsurilor efective necesare pentru prevenirea și gestionarea eficientă a acestei categorii de deșeuri.
În general, operatorii economici generatori de deșeuri trebuie să ia măsuri pentru reducerea generării de deșeuri în cadrul proceselor legate inclusiv de construcții şi desființări.
În particular, titularul autorizației de construire/desființare are obligația:
- de a avea un plan de gestionare a deșeurilor din activități de construire și/sau desființare, după caz, prin care se instituie sisteme de sortare pentru deşeurile provenite din activităţi de construcţie şi desființare, cel puțin pentru lemn, beton, cărămidă, gresie şi ceramică, piatră, metal, sticlă, plastic şi ghips, pentru reciclarea/reutilizarea lor pe amplasament, dar doar în măsura în care este fezabil din punct de vedere economic, nu afectează mediul înconjurător şi siguranţa în construcţii, precum şi
- de a lua măsuri de promovare a demolărilor selective pentru a permite eliminarea şi manipularea în condiţii de siguranţă a substanţelor periculoase, pentru a facilita reutilizarea şi reciclarea de înaltă calitate prin eliminarea materialelor nevalorificabile.
- să gestioneze deşeurile din construcţii şi desfiinţări, astfel încât să atingă un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa deşeurilor nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi desfiinţări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din anexa la Decizia Comisiei din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
Separat, autorităţile administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, după caz, au obligația să organizeze, să gestioneze şi să coordoneze activitatea de colectare a deşeurilor provenite de la lucrări de construcţii abandonate pe teritoriul lor administrativ.
Faptul că reglementarea existentă este insuficientă pentru a susține tranziția către o economie circulară este evident dacă avem în vedere obiectivele trasate prin Strategia naţională privind economia circulară (aprobată prin HG nr. 1172/2022), respectiv acțiunile identificate prin Planul de acțiune pentru Strategia națională privind economia circulară (aprobat prin HG nr. 927/2023).
Legislația necesară pentru deșeurile din construcții: de la reglementarea standardelor, la criteriul utilizării materialelor reciclate în proiectele publice
Având în vedere constanța cu care aceste categorii de deșeuri din construcții și desființări sunt generate și potențialul utilizării lor într-un mod constructiv atingerii dezideratelor economiei circulare, ar fi necesară și oportună o reglementare legală dedicată acestor categorii de deșeuri.
De altfel, voința legiuitorului pare să fie în această direcție. Asta dacă avem în vedere cel puțin că în cursul anului trecut a existat o inițiativă legislativă dedicată acestei categorii de deșeuri, care însă nu a fost dusă până la capăt cu succes, fiind retrasă chiar de inițiator.
Dintre modificările legislative posibile/necesare/oportune, menționăm următoarele:
- adoptarea unui standard legal în ceea ce privește planul de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare care trebuie întocmit de titularul autorizaţiei de construire/desfiinţare;
- condiționarea primirii autorizațiilor de construire și/sau desființare de prezentarea planului de gestionare a deşeurilor din activităţi de construire şi/sau desfiinţare întocmit conform standardului legal;
- reglementarea domeniilor în care pot, respectiv trebuie utilizate agregatele reciclate ca substitut pentru agregatele naturale;
- reglementarea cerințelor privind calitatea agregatelor reciclate în funcție de folosința ulterioară;
- încurajarea producției agregatelor reciclate prin măsuri de natură să mențină costul acestora cel puțin la nivelul costului agregatelor naturale;
- reglementarea drept criteriu pentru achiziții publice a utilizării de materiale reciclate într-un anumit procent.
La nivelul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene a fost realizată Evaluarea tehnico-economică și de mediu a gestionării deșeurilor din construcții și desființări în Uniunea Europeană[1], studiu care oferă o analiză detaliată cu privire la gestionarea acestei categorii de deșeuri la nivelul UE, inclusiv în ceea ce privește potențialul de pregătire în vederea reutilizării și reciclării pentru fracțiunile materiale individuale de deșeuri din construcții și desființări.
Studiul identifică modalitățile de gestionare actuale și potențiale pentru această categorie de deșeuri și realizează o evaluare aprofundată din punct de vedere tehnico-economic și de mediu, putând fi utilizat astfel drept un punct de plecare important pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor din construcții și desființări.
[1] https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC135470
***
Citește și: ”Conferința LIVE: ”Cum accelerăm economia circulară a României – de la SGR la dezvoltarea sectorială a reciclării””)
***
