Deficitul Fondului Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a ajuns la sfârșitul lunii iulie la suma record de 1,564 de miliarde de lei, potrivit execuției bugetare pe primele șapte luni.
Nu pentru că sumele colectate la principalul capitol din venituri (contribuțiile de sănătate) ar fi fost sub așteptări, ci, în primul rând, pentru că statul nu a virat decât o parte mică din subvențiile promise prin legea bugetului.
Din suma totală promisă, de 2,815 miliarde lei, de la bugetul de stat au fost transferate la Fond doar 0,779 miliarde de lei, în primele șapte luni. Adică, aproximativ jumătate din ceea ce revenea, distribuit egal, primului semestru.
Așa se face că deficitul, estimat în mod suprarealist la doar 0,4 milioane lei, a fost, la jumătatea acestui an, similar celui realizat pe întreg anul trecut (1.074 miliarde lei deficit la sfârșitul lui iunie, comparativ cu 1,155 miliarde lei deficit total în 2016).
De altfel, luna iulie a consemnat singură un deficit de aproape 490 de milioane de lei, echivalentul unei treimi din deficitul total pe primele șapte luni.
Medicul Mihai Negrea (foto), specialist în management sanitar, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că „situația se simte deja în piață, furnizorii încasează deja foarte prost”.
„Și, dacă vă uitați, nimeni nu mai face achiziții în spitale. Dacă și-au programat să-și cumpere CT-uri, de exemplu, stau cu banii în cont, chiar dacă erau bugetați pentru anul ăsta, să vadă cum le ajung fondurile.
Toată lumea așteaptă rectificarea bugetară, pentru că sunt multe cheltuieli angajate până la sfârșitul anului”, a mai spus Mihai Negrea.
Se achiziționează doar aparatură (CT, RMN etc.) și alte bunuri prin programe naționale derulate de Ministerul Sănătății, dar spitalele se limitează la consumabile.
Subvențiile – acordate doar pentru acoperirea salariilor din sistemul public de sănătate
Subvențiile sunt acordate pentru acoperirea veniturilor cadrelor medicale din sistemul public. În mod normal, salariile ar trebui asigurate din tarifele serviciilor medicale decontate de Casa Națională de Sănătate pentru spitale.
Tehnic, ele apar la capitolul „Bunuri și servicii”, care nu par a fi deraiat semnificativ. Cheltuielile totale, după cum se observă sunt mult depășite față de estimare – 17,060 miliarde, comparativ cu cele 28,809 miliarde lei prevăzute în bugetul pe tot anul 2017.
Restul necesarului pentru acoperirea salariilor se face printr-un capitol de „Transferuri”, unde s-au prevăzut 3,342 miliarde de lei, dar până la sfârșitul lunii iulie se bifaseră deja 2,920 de miliarde lei, ceea ce înseamnă că depășirea va fi uriașă, până la finalului lui 2017.
Potrivit medicului Mihai Negrea, „masa salarială din spitale este, în acest moment, de 120% din veniturile facturate la Casă”.
„Dacă nu s-ar da subvențiile, nu ar avea bani de salarii. În momentul când Victor Ponta a dat OUG 35 (prin care a mărit, în august 2015, cu 25%, salariile tuturor angajaților din sănătate, nu doar pe cele ale medicilor și asistenților – n. red.), masa salarială într-un spital era undeva la 60% din totalul veniturilor realizate. De atunci au mai avut loc două majorări și trebuie să ținem cont că sporurile au crescut exponențial”, a mai explicat Mihai Negrea.
Dacă nu s-ar acorda subvenții și s-ar majora tarifele pentru a putea acoperi salariile, prețul serviciilor medicale din spitalele românești de stat ar ajunge să rivalizeze cu cele existente în străinătate.
Costurile Casei ar crește însă mult mai mult, deoarece, dacă ar modifica tarifele, ar fi obligată să deconteze la fel și serviciile din rețeaua privată. Ar fi sume imense, imposibil de finanțat din contribuțiile de sănătate plătite.
